Verdictul observatorilor străini: alegeri corecte

Alegerile de la 20 mai 1990 au fost vegheate de o "armată" de observatori străini: parlamentari europeni şi americani, jurnalişti de presă scrisă, radio şi televiziune, reprezentanţi ai unor organizaţii nonguvernamentale etc.

În zilele următoare, delegaţiile de observatori au ţinut conferinţe de presă, pentru a prezenta opiniei publice internaţionale în ce măsură România postcomunistă avea conducători aleşi legitim. Fără îndoială, cea mai mare greutate a avut-o intervenţia şefului observatorilor americani. Se numea Garrey Carruthers, guvernator al statului New Mexico, fiind trimis la Bucureşti de Casa Albă.

Referitor la desfăşurarea scrutinului, Carruthers a declarat: "Trebuie separată problema campaniei, care constituie o parte a procesului electoral, de cea a operaţiilor votării popriu-zise. Urmărind desfăşurarea alegerilor, pot spune cu certitudine că românii au făcut un pas uriaş spre democraţie. Din punctul nostru de vedere - iar noi, membrii delegaţiei, ne-am confruntat părerile - alegerile au fost corecte. Procesul votării s-a caracterizat prin acurateţe şi corectitudine.

Nu am descoperit nicăieri, în timp ce am urmărit scrutinul, fraude flagrante sau sistematice în procesul electoral. Şi acest lucru ne-a făcut o deosebită plăcere. Totuşi, la întâlnirile pe care le-am avut cu reprezentanţii partidelor celor doi candidaţi la preşedinţie, aflaţi în minoritate, a reieşit că ei nu împărtăşesc acest sentiment. Ei au făcut o serie de afirmaţii care, după părerea mea, trebuie avute în vedere".

Un al demnitar vestic aflat pe lista observatorilor a fost Roy Hattersley, lider al Partidului Laburist din Marea Britanie. Într-un interviu pentru BBC Londra, acesta a declarat că, deşi scrutinul a înregistrat unele "defecţiuni", acestea nu au fost atât de semnificative pentru a modifica rezultatul. Hattersley a constatat că unele partide din opoziţie nu au avut ocazia să se exprime înainte de alegeri, însă scrutinul propriu-zis s-a defăşurat fără mari incidente.

Mult mai critică a fost Adelaide Aglietta, membră a Parlamentului European. Într-o conferinţă de presă, ea a declarat: "Am văzut sute de persoane care nu erau trecute pe liste. Au existat diferenţe de apreciere în anularea voturilor. În ceea ce ne priveşte, rezultatele care se proliferează la aceste alegeri nu sunt o consecinţă a pluralismului politic. Democraţia însă nu se construieşte într-o singură zi. E nevoie să se câştige teren în favoarea ei pas cu pas".

Dintre perdanţii alegerilor, cel mai critic la adresa corectitudinii scrutinului a fost Ion Raţiu. Liderul PNŢ-CD a declarat: "Nu-mi pot imagina că poporul român a votat în proporţie de 83% pentru domnul Iliescu şi avem nenumărate dovezi că rezultatele sunt frauduloase: s-au construit urne noi, declarându-se că cele existente erau prea pline; ce s-a introdus în acestea, noi nu ştim; multe buletine de vot erau gata ştampilate cu «Votat»; se pare că unele persoane decedate au fost utilizate în acest scop".