x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Viaţa lui Adrian Păunescu, povestită de Adrian Păunescu (71)

0
Autor: Adrian Păunescu 03 Dec 2010 - 16:56

Din anii adolescenţei mi-a rămas un sentiment statornic de iubire şi prietenie faţă de Fănuş, pe care îl invitam oriunde stătea în puterea mea să organizez o întâlnire cu publicul. La emisiunea de televiziune a judeţului Brăila, emisiune pe care o construiam, am adus două personalităţi: Nicu Alifantis şi Fănuş Neagu. Erau destule valori locale care meritau să se impună. Îmi amintesc de foarte tânăra Wanesa Radu, care avea să cânte peste câţiva ani, un text curajos din ciclul meu „Ultima noapte pe Atlantida”: „Sfârşit de vânătoare de giganţi / E-o seară roşie ca remuşcarea / De dinainte de-a ne prinde marea, / La berării e muzică de danţ./ / Ce amintiri aduce înserarea / Parcă-i suflarea triştilor amanţi, / În Atlantida nu mai sunt atlanţi / Doar sculptori, negustori şi disperarea. / Ultima noapte. / Parcă-i foc în ierbi; / Cei care azi se mai împerechează / Mai bine-ar fi până la capăt sterpi. / / Dinspre fântâni e-un sâsâit de şerpi, / Iar dinspre larg, zăduf ca de amiază. / Deodată cade sângele din cerbi. / În Atlantida nu mai sunt atlanţi”. Se dezvoltase acolo la Brăila o adevărată mişcare folk, paralelă cu afirmarea lui Alifantis. Liderul ei era un talentat cantautor local, Dorin Sipoş, iar formaţia se numea Colibri. Nu era chiar un lucru obişnuit să vină o fetiţă şi să proclame un adevăr contrar politicii demografice a regimului: „Cei care azi se mai împerechează / Mai bine ar rămâne sterpi”. Şi, o tânără turcoaică, Adia-Ali-Wcuat, găsise ocazia să-şi exprime vocaţia într-o Brăilă atât de bine gospodărită de marele om care a fost primarul Anton Lungu, Dumnezeu să-l ierte!

Spectacolul pentru TVR fusese organizat în Sala Sporturilor din Brăila. Era popor mult şi luminat, în tribuna sălii. Atmosfera a devenit repede incendiară. Ţin minte că Alifantis a pregătit, împreună cu mine, sprijinit profesionist de Filarmonica din Brăila, un cântec nou şi foarte complex: „Lumea e cum suntem noi / Ce cumplită-asemănare, / Ia-napoi ce-i dăm-napoi / şi o doare cât ne doare...”. Înregistrarea din acel moment există. Uneori, ea poate fi ascultată la emisiunile de rememorare a Cenaclului Flacăra. La Sărbătoarea Brăilei a participat şi marele ei fiu, Fănuş Neagu. Invitat de mine cu toată dragostea şi precauţia. Căci Fănuş, pe lângă toate, era şi mofturos. Odată i se punea. Gazdele au invitat-o la spectacol şi pe Vasilica Tastaman. Târziu, noaptea, la masă, Fănuş o întreba mieros şi curios pe actriţă dacă între ei a fost ceva, dacă îşi aminteşte ea cumva să se fi culcat cu el. Vasilica chicotea şi parcă nu avea curajul să zică nici da nici nu. Dar, dincolo de toate acestea, Fănuş avea simţul savant al cuvântului bine ales. Când i-a venit rândul să se adreseze brăilenilor aflaţi de faţă, Fănuş s-a dus la microfon, a declarat că n-a putut scăpa de mine şi a trebuit să vină, dar că se simte „ca o virgulă între subiectul şi predicatul unei poezii de Eminescu”. Şi a plecat la loc, încărcat de aplauze. A mai stat el ce-a mai stat şi-a luat calea hotelului. De fapt, nu pot jura că a mers direct la hotel. Dar, târziu, când am ajuns noi să ne luăm cheile de la recepţie, am auzit nişte zgomote infernale din liftul oprit între etajele 6 şi 7:

„Fiară apocaliptică!”, striga Fănuş din liftul în care fusese blocat. „Spune-i, mă, lui nen-tu Nicu să dea drumul liftului, că mă ţine aici de 2 ore. Ce, mă, aţi început să opriţi lifturile? Transmite-i că e un idiot”, bubuia Fănuş din lift şi, în fine, recepţionera a înţeles că trebuie să-l sune pe mecanic şi să-l cheme de ur­genţă. Că e un om important între etaje. Iar eu strigam la Fănuş: „Băi, Fane, eşti iresponsabil? Îl înjuri pe Ceauşescu? Dar la tine nu mai încape în dosar înjurătura, că-i prea plin, şi-o să fie transferată la mine în dosar”. Mai târ­ziu, întâmplător, am regăsit scena, aşa cum bănuisem că va fi. Nu mi-e era atribuită direct înjurătura, ci la modul confuz. „Cei doi au adus injurii şi calomnii tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pentru că nu mergea liftul”. Virgula dintre subiectul şi predicatul poeziei eminesciene ameninţa să se transforme într-un punct definitiv al vieţii mele. Dar eu îl iubeam pe Fănuş, îl înţelegeam şi mă obişnuisem cu toate reproşurile lui deviate către mine, pentru că n-avea acces la cel care i le provocase. Mă trezeam câteodată, la orele dimineţii, cu telefonul sunând disperat. Mă anunţa Fănuş ce nenorociri a mai lansat Ceauşescu în şedinţele pe care le relatau ziarele de partid, în frunte cu Scînteia. Ce era la gura lui Fănuş, numai cine va avea răbdarea să-mi public eu dosarele de securitate, când o să am bani să le dau tiparului, va afla. Fănuş spunea şi măscări, nu numai aşa-zise critici principiale. Şi nu erau anii ’85-’89, ci anii ’79-’84, când situaţia din România nu se deteriorase în halul în care ajunsese în decembrie 1989. Dar Fănuş îl luase din timp pe Ceauşescu la înjurat.

Totuşi, către a doua parte a anului 1989, intensitatea atacurilor lui Fănuş crescuse. Într-o şedinţă de partid de la Uniunea Scriitorilor, marele prozator s-a ridicat şi-a demascat toată nenorocirea din România. A spus că: „Oamenii nu mai au ce să le dea copiilor de mâncare. Că nu se mai poate trăi în România, că asta nu e politică pentru popor, că se dărâmă satele, că asistenţa medicală e în suferinţă”. Primul secretar al Ca­­pitalei, generalul Constantin Olteanu, un om care înţelegea istoria, a fost chemat la Ceau­şescu şi i s-a cerut să explice situa­ţia de la Uniunea Scriitorilor. Liderul central i-a cerut să rezolve lucrurile. Să-l cheme pe Fănuş Neagu şi să-l lă­mu­rească. Să-l convingă de viabi­litatea politicii partidului nostru. Legenda spune că Olteanu l-a invitat pe Fănuş, au stat la un pahar de whisky şi, spre dimineaţă, când au părăsit Primăria, Fănuş abia reuşea să-l potolească pe Olteanu să  nu  mai  tot  critice erorile partidului. S-ar putea să fie adevărat. S-ar putea să fie numai o legendă. Mai avusese loc o şedinţă de partid la Uniu­nea Scriitorilor, la care Fănuş întârziase, cum îi era obiceiul. Când a urcat de la Restauranul Casei Scriitorilor în sala de şedinţe, el a deschis larg uşile boiereşti ale sălii, s-a uitat peste cei prezenţi şi a observat la Prezidiu o persoană necunoscută:

– „Băi, tu care stai pe scaunul lui Sadoveanu, tu, ţigane, cine eşti, mă, tu, de stai pe scaunul lui Sadoveanu? Spune cine eşti?”. Cei din sală au amuţit. Nu­mai la asta nu se aşteptau. „Tu cine eşti, mă, de stai pe scunul lui Sadoveanu?”.

– „Permiteţi să mă prezint, sunt Chiţimia Costică, secretar al Comitetului Municipal de Partid”.

– „Şi? Ce mi-ai spui cu asta? Ce să cauţi tu pe scaunul lui Sadoveanu? Ce ai scris, mă, tu? Ce operă ai tu? Ia dă-te jos de acolo, ţigane, şi vezi-ţi de treabă. N-auzi, mă? La muncă, la bătut ţăruşi cu curu! M-ai înţeles? Ţi-o spun clar, ca să reţii: La muncă, la bătut ţăruşi cu curul!”.

 (Sfârşit)

Citeşte mai multe despre:   carte de memorii

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Pentru evitarea gastritelor, mai puţine mezeluri și conserve

Pentru evitarea gastritelor, mai puţine mezeluri și conserve
Auzeai pe buzele multor oameni tânguirea: „Mă doare, mă supără stomacul, am gastrită”! Cu implementarea investigaţiei endoscopice, cu acea cameră video, s-au limpezit multe diagnostice în bolile digestive....

Legea carantinei pune instanțele într-o situație ingrată: dau drumul pe stradă la infectați sau țin arestate medical persoane sănătoase

Legea carantinei pune instanțele într-o situație ingrată: dau drumul pe stradă la infectați sau țin arestate medical persoane sănătoase
Galerie Foto Internarea cu forța, în unitățile sanitare sau în locațiile afiliate acestor unități medicale, prevăzute în noua lege privind carantina și izolarea, mult lăudată de Guvern și de președinte, încalcă...

Situația măștilor pentru nevoiași va fi tranșată de instanță la 10 zile după expirarea celei de-a treia lună de stare de alertă

Situația măștilor pentru nevoiași va fi tranșată de instanță la 10 zile după expirarea celei de-a treia lună de stare de alertă
Achiziția pe care Ministerul Sănătății este obligat să o facă, prin lege, privind măștile ce trebuie să fie puse, gratuit, la dispoziția categoriilor vulnerabile din punct de vedere fianciar, va fi tranșată...

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile
Există boli care atacă articulaţiile degetelor, cum sunt poliartrita reumatoidă, dar şi guta. Celebra artistă Edith Piaf avea degetele atât de deformate, strâmbe ca nişte vreascuri, încât strângea în palmă...

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică
Galerie Foto Motivare devastatoare a Judecătoriei Giurgiu împotriva măsurilor instituite de Direcția de Sănătate Publică Giurgiu împotriva președintelui Consiliului Județean Marian Mina. Acesta a fost plasat, pur și simplu...

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile
Galerie Foto Membrii Palatului Victoria și-au asigurat stocurile necesare de măști de protecție facială, pentru două luni, de la o companie pe care premierul Ludovic Orban a vizitat-o la debutul stării de alertă și care,...

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale
Galerie Foto Cel puțin trei judecătorii, din trei județe diferite, au dispus punerea în libertate a persoanelor carantinate ilegal, prin decizii ale Direcției de Sănătate Publică, motivarea hotărârilor instanțelor fiind...

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice
Galerie Foto Mulţi oameni şi-au găsit un vinovat de serviciu pentru neplăcerile digestive: bila. Care este adevărul despre vezica biliară ne explică profesor doctor Nicolae Iordache, de la Spitalul „Sfântul...

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”
Galerie Foto La începuturile democrației, scriitorul Gheorghe Smeoreanu devenea primul patron al unui ziar privat din România - Curierul de Vâlcea. De fel plimbăreț, ajuns în cele mai exotice locuri ale lumii, acesta își...

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal
Exploatată zeci de ani de sindicatele apărute după 1990, Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava a fost lăsată în paragină. În loc să spună ce au făcut cu banii obţinuţi din activităţile desfăşurate...

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete
Galerie Foto În toamna anului 2017, când, la nivelul societății românești, exista o dispută aprinsă cu privire la neconstituționalitatea protocoalelor de cooperare încheiate, în 2009 și 2016, de Parchetul General, DNA...

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc
Secretarul de stat pentru Turism, Emil-Răzvan Pîrjol, a reușit, în timp record, să distrugă tot ce s-a făcut bine în ultimii ani pentru industria ospitalității. În timp ce Pîrjol se filmează pe șalupă,...

Lovitură de la justiție pentru Binomul Coldea-Kovesi, în dosarul în care este judecat soțul șefei DIICOT

Lovitură de la justiție pentru Binomul Coldea-Kovesi, în dosarul în care este judecat soțul șefei DIICOT
Galerie Foto Toate probele obținute de DNA, în 2015 și 2016, în baza colaborării fructuoase cu Serviciul Român de Informații, în dosarul “Carpatica”, în care, pe lângă Angela Toncescu, a fost trimis în judecată și...

Dublu exclusă din magistratură, Camelia Bogdan și-a făcut pierduți 245.000 de euro

Dublu exclusă din magistratură, Camelia Bogdan și-a făcut pierduți 245.000 de euro
Galerie Foto Grupul de Investigații Politice dezvăluie că, din conturile judecătoarei Camelia Bogdan, exclusă de două ori din magistratură, au dispărut, pur și simplu, 200.000 de euro. “Jurnalul” a descoperit, însă, c

Autostrăzile sunt în pană de ingineri. Absolvenții de Construcții, momiți cu salarii de 4.500 lei net

Autostrăzile sunt în pană de ingineri. Absolvenții de Construcții, momiți cu salarii de 4.500 lei net
Galerie Foto S-a pornit un adevărat heirup pe şantierele patriei, iar CNAIR face angajări, în anul electoral 2020, dar drama lucrărilor nefinalizate la timp continuă. Mai-marii CNAIR recunosc că sunt la mâna constructorilor...
Serviciul de email marketing furnizat de