Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Membrii CES nu au părut deloc impresionați de intențiile parlamentarului Iulian-Alexandru Badea, care dorește să impună prin lege curățenia morală a românilor și au decis să avizeze negativ proiectul. Trebuie spus însă că avizul CES este unul consultativ, de care parlamentarii pot ține cont sau nu în momentul în care votează un proiect legislativ.
Sunt necesare norme clare pentru licențierea operatorilor de videochat
Reprezentanții CES au reținut în avizul lor faptul că inițiativa se concentrează pe limitarea publicității și interzicerea activității de videochat pentru minori, fără a oferi suficiente măsuri de protecție socială pentru persoanele adulte care desfășoară această activitate. „Reglementarea activității trebuie să conțină norme clare și concrete pentru protecția socială și juridică a celor implicați în videochat, asigurând astfel o abordare echilibrată și comprehensivă”, spune CES în avizul său negativ. Proiectul propune limitarea activității de videochat, dar raportul CES subliniază faptul că este necesar să se stabilească norme clare pentru licențierea operatorilor, monitorizarea activității, condițiile de exercitare a acestei activități, protecția datelor personale, impunându-se protejarea drepturilor tuturor părților implicate.
„Propunerea legislativă invocă studii ale Asociației Psihologilor din România pentru a susține că «tinerii care au practicat activitățile de videochat ajung să sufere de dispoziție depresivă, anxietate, insomnii, simptome psihotice care pot genera boli grave sau chiar suicid». Aceste studii nu există, APR nerealizând studii cu privire la relația dintre activitățile de videochat și sănătatea mintală. Literatura științifică cu privire la relația dintre activitățile de videochat și sănătatea mintală este una complexă și nuanțată. Nu există dovezi concludente care să demonstreze că videochatul are un impact uniform negativ asupra sănătății mintale”.
din raportul negativ emis de CES
România s-a aliniat în 2024 legislației fiscale europene
Activitatea industriei de videochat din România este reglementată de Directiva UE DAC7, prin care se dorește combaterea evaziunii fiscale.
Citește pe Antena3.ro
În România, implementarea prevederilor DAC7 a început pe 31 ianuarie 2024, dată de la care operatorii de platforme digitale sunt obligați să raporteze ANAF date despre activitatea economică a tuturor persoanelor fizice sau juridice care prestează servicii pe astfel de platforme. Transmiterea informațiilor către autoritățile fiscale se face anual, iar raportarea se face până pe 31 ianuarie a anului următor celui în care vânzătorul a fost identificat în platformă. Primul termen de raportare pentru România a fost 31 ianuarie 2024 și el a inclus informațiile aferente anului 2023. La noi, în această industrie lucrează peste 400.000 de persoane și există peste 5.000 de firme care au acest obiect de activitate, declara în primăvara anului trecut fostul președinte ANAF Lucian Heiuș, care a subliniat că această industrie este în cea mai mare parte una la „lumină”, care plătește taxe și impozite corect. Dacă până în 2019, serviciile de videochat erau asimilate serviciilor de comunicări electronice, ulterior ele au fost încadrate în categoria serviciilor de divertisment online, potrivit unei decizii a Curţii Europene de Justiţie.
Fără niciun fel de reclamă
Proiectul înregistrat la Senat de deputatul Iulian-Alexandru Badea interzice orice formă de publicitate pentru serviciile de videochat. „(…) comunicările comerciale audiovizuale despre localurile şi/sau site-urile care desfăşoară şi promovează activităţi pornografice de videochat sunt strict interzise”, iar „publicitatea din exterior a localurilor şi/sau a site-urilor care desfășoară şi promovează activităţi pornografice de videochat este strict interzisă”. Orice materiale sau mijloace mobile sau automobile utilizate în scop publicitar al localurilor şi/sau al site-urilor care desfăşoară şi promovează activităţi pornografice de videochat sunt confiscate, fără dreptul de a fi recuperate ulterior prin licitaţie de către acţionarii sau administratorii acestor localuri şi/sau ai site-urilor, mai precizează proiectul.
