Intr-o zi de toamna tarzie din anul 1940, in padurea de la Snagov, cinci membri ai Miscarii Legionare si-au descarcat, in rafale, pistoalele in trupul unui om intors cu spatele. In bataia armelor se afla unul dintre cei mai ilustri economisti ai Romaniei, profesorul Virgil Madgearu.
Dupa-amiaza zilei de 27 noiembrie a anului 1940 parea una linistita... Profesorul Virgil Madgearu servea pranzul alaturi de sotia sa, Ecaterina. Era ultima lui masa. Nimeni insa dintre cei din casa nu se astepta la tragedia care avea sa urmeze. In jurul orei 14:00, in fata vilei a oprit o masina neagra din care au coborat cinci indivizi. Usile au fost date de pereti, iar acestia au navalit asemenea unei hoarde de barbari in living. Tulburat, profesorul s-a ridicat in picioare, scrutandu-i intrebator din ochi pe nepoftiti. I s-a spus ca va trebui sa-i insoteasca la Politia Capitalei pentru a da o declaratie. Unul dintre ei pazea telefonul din hol, iar altul il supraveghea pe cel din biroul profesorului. Acesta le-a cerut sa se legitimeze, iar cel mai tanar dintre barbati a spus ca il cheama Tudor Dacu, dupa care a prezentat o legitimatie de informator al politiei legionare din Ploiesti. Un al doilea nume rostit apartinea lui Ion Tucan, membru si el al Miscarii Legionare. Pentru ca ezita sa plece cu ei, cel din urma l-a asigurat pe Madgearu ca intr-o ora il vor aduce indarat acasa, fiind vorba doar despre o formalitate. Si ca sa stinga orice grija a profesorului si a sotiei sale, au jurat pe cuvantul lor de onoare de legionari. Atunci, Virgil Madgearu i-a crezut. Si-a aruncat pe umeri pardesiul si a iesit din casa, flancat de cei cinci indivizi. Nu avea sa se mai intoarca niciodata ..."Onoare" de legionari
Masina cu profesoul Madgearu asezat pe bancheta din spate nu a pornit spre Politia Capitalei, ci s-a indreptat in directia opusa, catre iesirea din Bucuresti. Nu a mai oprit decat in padurea de la Snagov. Acolo, legionarii l-au somat pe Virgil Madgearu sa coboare, dupa care l-au dus cateva sute de metri in intunericul padurii, la locul numit "Coada Lunga". Departe de sosea si de ochii oricarui trecator. Profesorul a inteles...
Era trecut de ora 15:00. Zgomotele impuscaturilor care au rasunat printre copacii Snagovului au ajuns la urechile padurarului Ilie Chirila. Crezand ca are de-a face cu niscaiva braconieri, omul s-a repezit spre locul de unde s-au auzit focurile de revolver. Desi vazuse de la distanta scena iesirii din masina a celor sase barbati, nu i-a trecut prin minte ca in adancul padurii avea sa se consume o crima oribila. Pe drum, padurarul s-a intalnit cu legionarii care se intorceau spre masina. I-a luat la rost intrebandu-i de ce au tras cu arma in padure, iar criminalii i-au raspuns sec ca s-au distrat impuscand ciori. Dupa ce a notat numarul de inmatriculare al masinii (6211B), paznicul padurii a inaintat ca sa verifice urmarile trecerii celor sase vandali. In scurt timp s-a oprit locului, albindu-se la fata. La picioarele lui se gasea un cadavru, intins cu fata la pamant si cu spatele ciuruit de gloante. Era al profesorului Virgil Madgearu.
Recunoscut de propriul frate
In procesul-verbal intocmit la 27 noiembrie 1940, seful postului de jandarmi Snagov raporta superiorilor sai ca in jurul orei 15:30 a fost anuntat telefonic de administratia parcului, care i-a comunicat ca in padure, "la punctul numit Coada Lunga se afla un cadavru". Ajunsa la fata locului, politia a gasit asupra victimei "un carnet de identitate CFR, seria 199 509, pe numele si cu fotografia profesorului Virgil Madgearu, un porte-feuille cu 23.000 lei, diferite acte, doua tocuri rezervoare, un creion bicolor aur, un ceas de mana de aur si altele, ceea ce dovedeste ca mobilul crimei nu a fost jaful" (Fila 35, dosar 263 din 1940).
Ruda care a facut recunoasterea oficiala a cadavrului, conform procedurilor judiciare, a fost chiar fratele profesorului, Alexandru Madgearu. Sotia victimei inca mai spera. Imediat dupa ce legionarii l-au luat pe profesor, doamna Madgearu l-a sunat disperata pe fruntasul taranist Ion Mihalache. La randul lui, acesta i-a telefonat subsecretarului de stat de la Interne, Alexandru Riosianu. Era mult prea tarziu. Profesorul era deja mort.
In seara acelei zile, medicii legisti au facut examinarile preliminare chiar la fata locului. Ulterior, cadavrul a fost transportat la morga Institutului "Prof. Dr. Mina Minovici", unde a fost autopsiat.
Asasinii
Ancheta a avut un inceput greoi, fiind obstructionata de aproape toate structurile decizionale. In acea vreme, Miscarea Legionara era la putere. Relatiile lui Horia Sima cu maresalul Antonescu nu incepusera inca sa se deterioreze. Dupa inlaturarea legionarilor de la conducerea tarii, elementele de ancheta au inceput sa fie puse cap la cap. Declaratiile Ecaterinei Madgearu si ale servitorilor familiei au condus la identificarea ucigasilor profesorului Madgearu. Procurorii Parchetului de pe langa Tribunalul Ilfov au instrumentat rapid cazul. Indiciile curgeau unul dupa altul. S-a stabilit ca aceeasi "echipa a mortii" l-a asasinat si pe Nicolae Iorga la Strejnic. In fata evidentelor, judiciaristii au conexat ulterior cele doua dosare. Vinovati de moartea celor doi profesori au fost gasiti: Traian Boeru, Ion Tucan, Stefan I. Cojocaru, Tudor Duca si Stefan Iacobuta. Pana in momentele nefaste ale asasinatelor, cei cinci legionari lucrau la Institutul National al Cooperatiei. Procurorii au mai stabilit ca seful grupului a fost Traian Boeru. Concluziile anchetei au fost rezumate in nota informativa adresata de Tribunalul Ilfov (cabinet 3 instructie) Parchetului General al Curtii de Apel Bucuresti si, apoi, inaintata Presedintiei Consiliului de Ministri.
Primul care a fost arestat a fost Cojocaru, pentru ca intre timp ceilalti disparusera. Numai Tudor Dacu fusese incarcerat intr-o puscarie din Ungaria, imediat dupa rebeliunea legionara. Pe numele lui s-a facut cerere de extradare.
Furia lasa
Asasinarea lui Virgil Madgearu s-a comis in perioada in care teroarea cumplita instaurata de asa-numitul Stat National Legionar a atins cote abominabile. La inchisoarea Jilava au fost ucisi zeci de detinuti politici. In intreaga tara, sute de oameni au fost schingiuiti sau omorati in numele "sfintei razbunari legionare". Legile erau considerate relicve ale regimului trecut, iar singurele norme pe care "camasile verzi" le respectau erau circularele lui Horia Sima sau ordinele dementiale ale sefilor de cuib.
Profesorul Madgearu a fost ucis la cateva zile dupa ce osemintele lui Corneliu Zelea Codreanu, Capitanul Legiunii, precum si ale Decemvirilor si Nicadorilor au fost deshumate din groapa comuna din Tancabesti. Si ei fusesera ucisi cu o bestialitate iesita din comun, in timpul dictaturii lui Carol al II-lea. Furia legionarilor nu a cunoscut limite si s-a manifestat in cele mai lase forme. Cu mintile incetosate de ura au inceput sa ii execute pe toti oponentii Legiunii, iar Virgil Madgearu era stiut ca fiind unul dintre cei mai consecventi adversari politici ai regimurilor extremiste. Pentru aceasta a platit cu viata. Crima a devenit cunoscuta de intreaga opinie publica, abia cand organizatia lui Horia Sima a pierdut fraiele puterii, in ianuarie 1941. Pana atunci, cizma cenzurii legionare apasa grumazul presei.
Sotia a fost deportata in Baragan
Serban Madgearu, nepotul ilustrului om politic Virgil Madgearu, ne-a povestit ceea ce, la randul sau, a auzit de la seniorii familiei. Matusa lui, Sanda Madgearu, era studenta in vremea asasinarii profesorului si locuia in casa acestuia din Bucuresti, ea fiind de fel din Botosani. In ziua crimei, servitoarea Elena Letea a deschis usa legionarilor din "echipajul mortii", fara sa verifice cine este de partea cealalta. Era ferm convinsa ca tanara fata se intorsese de la cursuri. Nu a fost asa. In loc sa o vada pe ea, servitoarea s-a intalnit fata in fata cu cei sase criminali. Cu amaraciune, Serban Madgearu ne-a mai spus ca dupa venirea comunistilor la putere, sotia profesorului, Ecaterina Madgearu, a fost deportata in Baragan. "Probabil ca, daca nu ar fi fost ucis de legionari, unchiul meu ar fi murit de mana comunistilor", a continuat nepotul lui Virgil Madgearu.
Raport medico-legal
Concluziile raportului medicolegal intocmit de doctorul Alexandru Gr. Ionescu la data de 28 noiembrie 1940 stabilesc fara echivoc ca, "moartea lui Virgil Madgearu este violenta", dupa ce, in prealabil, se scrie ca, "victima a fost gasita impuscata in padurea Snagov, unde a fost aflata de noi cu fata in jos, pe frunzele vestede ale padurii, pe care se afla sange inchegat". In continuare, doctorul legist Alexandru Gr. Ionescu concluzioneaza: "Moartea se datoreste marii hemoragii interne consecutiva mai multor rani produse prin impuscare cu arma de foc (calibru 6 si 8 mm), cu fractura craniului, lezarea creierului, perforarea inimii, aortei, ruptura ficatului si lezarea a diverse organe interne". Examinarea medico-legala mai demonstreaza ca "directia proiectilelor a fost de la spate si lateral de la stanga, de la o departare relativ mica". ( VERA ALBULESCU, MIHAI MUNTEANU )