"Vrem o generaţie de psihotici?"

Cel mai tânăr pacient care a ajuns la un spital din Iaşi din cauza etnobo­ta­nicelor avea doar 10 ani. La Spita­lul de copii "Sf. Maria" ajung săp­tă­mânal copii între 10 şi 18 ani, unii dintre ei recidivişti. Medicii sunt în­gri­joraţi pentru că, de multe ori, pă­rinţii acestora nu acceptă un consult psihologic pentru copii şi nici te­rapie, spunând că fiul sau fiica lor nu sunt nebuni. Cazurile cronice de copii şi tineri care au consumat etnobota­nice ajung la Spitalul Socola, mulţi dintre pacienţi necesitând internări de o lună, pentru a se restabili.

La spitalul de copii din Iaşi au ajuns anul acesta 22 de pacienţi cu ameţeli, hipertensiune, halucinaţii, tulburări de echilibru. Unii manifestă o veselie exagerată, alţii sunt depresivi, posaci. Pentru că deja a devenit un lucru obişnuit, medicii îi întreabă din prima ce-au fumat şi le dau mai multe variante de răspuns. Copiii recunosc şi spun că şi-au cumpărat et­nobotanice ca să vadă cum e, să se dis­treze. "Majoritatea celor care au ajuns la noi sunt băieţi din mediul urban, fie din familii dezorganizate, fie din familii cu posibilităţi financiare. Unii fură din casă bani sau obiec­te pe care le vând, pentru a face rost de bani ca să cumpere etnobo­ta­nice. După ce sunt reechilibraţi prin oxi­genoterapie şi perfuzii, doctorii re­comandă consiliere psihologică. Pă­rinţii spun însă că doctorii inventează, şi copilul lor nu are nici o pro­ble­mă, refuzând orice discuţie cu psiho­logii. Mai ales că nu iese nici un drog cunoscut la examenul toxicologic", spune doctor Cătălina Io­nescu.

Cele mai grave cazuri sunt cele în care copilul consumă, pe lângă etnobotanice, şi alcool. Medicii spun că tratează de multe ori în orb pentru că nu ştiu ce conţin pliculeţele cu etnobotanice. "Am mai văzut amba­laje la copii, dar nu scrie mare lucru pe ele. Mi se pare absurd ca Ministerul Sănătăţii să interzică fast-food-urile în vecinătatea şcolilor, iar maga­zi­nele de vise să fie deschise fără pro­bleme lângă unităţi de învăţământ", a adăugat dr. Ionescu. Adolescenţi, studenţi, dar şi oa­meni până în 50 de ani ajung săp­tă­mânal la urgenţe în Iaşi. "Remarc că numărul celor care au necesitat inter­na­re în acest an, din cauza severităţii for­melor clinice, s-a dublat. Să nu ui­tăm şi de riscurile indirecte: vor­besc aici de riscul suicidar crescut sau de riscul ca un astfel de pacient să ajungă în trafic sub influenţa etnobo­ta­nicelor", a declarat şeful UPU de la Spitalul "Sf. Ioan", Tudor Ciuhodaru.

Testele toxicologice au arătat, în câteva cazuri, că etnobotanicele de la magazinele de vise conţin şi substanţe "clasice", care dau dependenţă. Într-o noapte numai, la camera de gardă a Spitalui "Sf. Ioan" au fost identificaţi trei bărbaţi ce consumaseră etno­bo­tanice, iar testele au ieşit pozitive la canabis. Cocaina, canabisul (THC-tetrahidrocanabinol) şi opiaceele au fost identificate anul acesta de exa­menele toxicologice la consumatorii de etnobotanice ajunşi la urgenţe, conform doctorului Ciuhodaru.

15% dintre cazurile care ajung la urgenţe, fie copii, fie tineri, sunt tri­mise la Spitalul de Psihiatrie Socola. "Unii dintre consumatorii de etnobo­ta­nice manifestă o explozie simptomatologică: distrug, sar la bătaie. Pa­ci­enţii trebuie ţinuţi o perioadă la izo­lare, departe de consum, consiliaţi. Ma­rea greşeală care s-a făcut în pri­vinţa acestor substanţe e că li s-a dat drumul la liber, neexistând studii în cât timp degradează psihicul uman. Efectul e mult mai grav decât se aş­tep­ta lumea. La drogurile «clasice», cam în cinci ani de consum devine eviden­tă o degradare a personalităţii. La etno­botanice, am estimat la aproximativ un an, având în vedere că sub­s­tan­ţele au apărut de un an şi jumă­ta­te şi deja avem cazuri de degradare. Plus că aceşti consumatori pot fi un pericol pentru ceilalţi: se pot descărca pe cei din jur, devin violenţi, imprevizibili", explică managerul Spitalului Socola, prof.dr. Călin Scripcaru. În medie, la Socola ajung, în fiecare lună, cam 20 de victime ale consumului de etnobotanice. "Nu ştim precis consecinţele pe termen scurt şi pe termen lung. Observăm clipuri so­ma­tice, cu tulburări de ritm cardiac, tulburări de respiraţie, cu stopuri respiratorii, cardiace. Astea-s imediate. Dar apar şi tulburări psihice de du­ra­tă: agitaţia psihomotorie, stările de confuzie, halucinaţiile. Acestea re­pre­zintă un episod psihotic. Vrem să avem o generaţie de psihotici? Noi, ca medici, ne ridicăm întrebarea «ce e aia drog uşor». Drogurile sunt dro­guri. Despre etnobotanice nu ştim ce substanţe chimice conţin, cu ce sunt stropite plantele acelea, ce sunt să­ru­ri­le. Tinerii care vor să moară, să consume etnobotanice. Nu ştiu să pre­ţu­ias­că tinereţea pe care o au", conclu­zi­onează medicul Virginia Marinescu de la Spitalul de Psihiatrie Socola.
Va urma.


"Care-i antidotul pentru «Spicy nu-ştiu-ce»?"
Cristian Ene, preşedintele FORAD (Forumul Român Antidrog), spune că medicii se confruntă cu o dublă problemă atunci când trebuie să trateze un pacient care a luat "etnobotanice".
"Pentru drogurile cunoscute există anumite protocoale medicale. Însă în aceste cazuri, doctorii nu ştiu cu ce este intoxicat pacientul. Până acum ne-a ferit Dumnezeu de tragedii, dar e cumplit să primeşti pe cineva la camera de gardă şi să ţi se spună că a luat «Spicy nu-ştiu-ce». Care e antidotul pentru «Spicy nu-ştiu-ce»? Dacă îi dai ceva care interacţionează cum nu trebuie cu ce şi-a băgat el în orga­nism?" Ene citează o statistică a Ministerului Sănătăţii, conform căreia, în anul 2009, 1.300 de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale în urma consumului de astfel de substanţe. Din ianuarie şi până în mai 2010, la serviciile de urgenţă din întreaga ţară s-au prezentat 206 persoane intoxi­cate cu substanţe cu efect psihoactiv, conform aceleiaşi surse. (Andreea Sminchişe)
Efectele consumului de etnobotanice
Principalele substanţe cu proprietăţi psihoactive identificate în etnobotanice sunt din categoria cabinoizilor sintetici şi a amfetaminelor. Efectele cele mai grave ale acestor substanţe sunt: tuse cronică şi bronşită, insuficienţă cardiacă, alterarea hormonilor responsabili cu sistemul reproducător şi cu maturizarea sexuală. În plan psihologic, consumul zilnic de etnobotanice duce la încetinirea capacităţii de învăţare, afectarea concentrării atenţiei şi a memoriei. Alte efecte: reacţii acute de panică şi de nelinişte. Cei care au predispoziţii patologice pot manifesta tulburări psihiatrice de tip schizofrenic. (Centrul Regional de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Bacău)


Citiţi mâine ce soluţii propun organizaţiile guvernamentale din domeniu în problema drogurilor "legale".