Practic, aceștia vor avea încă două, anul viitor, potrivit unui proiect de hotărâre de guvern pus în dezbatere, pe site-ul instituției. Este vorba despre zile de vineri - 16 august și 27 decembrie - care vor deveni, astfel, punți între zilele deja libere și weekenduri. Noile zile de repaus se impuneau „în vederea recuperării capacității de muncă pentru personalul instituțiilor și autorităților publice”, argumentează inițiatorii proiectului.
Zilele de 15 august și 26 decembrie sunt declarate zile libere nelucrătoare, conform prevederilor Legii nr. 53/2003 (Codul Muncii). Aceeași lege stipulează că, până la data de 15 ianuarie a fiecărui an, prin HG, pentru personalul din sistemul bugetar se pot stabili și alte zile lucrătoare pentru care se dă liber - zile care precedă şi/sau care urmează zilelor de sărbătoare legală în care nu se lucrează.
Însă Ministerul Muncii nu a vrut să aștepte până în ultimul moment, așa că a propus încă de acum, pentru anul calendaristic 2024, introducerea a două noi zile de repaus, între cele existente deja.
Prin urmare, „pentru personalul instituţiilor şi autorităţilor publice, zilele de 16 august și 27 decembrie 2024 se stabilesc ca zile libere”, prevede proiectul de HG, pus miercuri pe site-ul Ministerului Muncii, în transparență decizională.
Se dorește, astfel, crearea unor punți între zilele nelucrătoare de sărbătoare legală și perioadele de repaus săptămânal.
Cele două zile pică vineri, astfel că bugetarii vor avea parte de două minivacanțe de: 4 zile (15 - 18 august 2024), respectiv 5 zile libere (25 – 29 decembrie 2024).
„Prezentul proiect de act normativ are în vedere asigurarea unei utilizări mai eficiente a duratei timpului de muncă, precum și crearea de timp liber în vederea recuperării capacității de muncă pentru personalul instituțiilor și autorităților publice”, motivează inițiatorii necesitatea acestui act normativ.
Vor fi recuperate în săptămânile următoare
Noile libere vor trebui însă recuperate în perioada următoare. „Zilele de 16 august și 27 decembrie 2024 fiind stabilite ca zile libere, instituţiile publice și autoritățile publice îşi vor prelungi corespunzător timpul de lucru până la data de 30 august 2024, respectiv 31 ianuarie 2025, potrivit planificărilor stabilite”, se arată în nota de fundamentare a propunerii de act normativ.
În cazul locurilor de muncă în care activitatea nu poate fi întreruptă datorită caracterului procesului de producţie sau specificului activităţii, dispozițiile acestui proiect de act normativ nu se aplică.
„De asemenea, pentru funcţionarea justiţiei ca serviciu public, dispozițiile prezentului proiect de act normativ nu se aplică magistraţilor şi celorlalte categorii de personal din cadrul instanţelor judecătoreşti implicate în soluţionarea proceselor cu termen în ziua de 16 august, respectiv 27 decembrie 2024 şi nici participanţilor în aceste procese”, se mai precizează în document.
Minivacanța de Revelion va deveni vacanța mare
Teoretic, după minivacanța de 5 zile de Crăciun, bugetarii vor reveni la muncă pentru 2 zile (30 și 31 decembrie 2024), apoi vor intra în minivacanța de Revelion (1 și 2 ianuarie 2025). Practic, însă, zilele de 4-5 ianuarie 2025 vor pica în weekend și vor fi urmate de alte 2 sărbători legale – Boboteaza și Sfântul Ion – astfel că singura zi lucrătoare de la începutul anului 2025 ar fi 3 ianuarie.
Cu siguranță, însă, Ministerul Muncii va stabili ca și această zi să devină punte nelucrătoare între „libere” și „repaus”, evident „pentru recuperarea capacității de muncă” a angajaților de la stat, care se vor putea întoarce la birou abia pe 8 ianuarie 2025. Doar pentru 2 zile, pentru acomodare, că apoi vine iar weekendul.
Și numărul sărbătorilor legale va fi mai mare: 17, față de 15 – în acest an
Și numărul zilelor în care nu se lucrează deoarece sunt declarate sărbători legale, conform Codului Muncii, va fi mai mare în 2024, ajungând la 17, față de anul acesta, când sunt doar 15. Modificarea a fost făcută în primăvara acestui an, când președintele Klaus Iohannis a promulgat o lege prin care zilele de 6 și 7 ianuarie – Boboteaza și Sfântul Ion – au fost declarate sărbători legale.
Zilele de sărbătoare legală prevăzute în Codul Muncii sunt:
- 1 şi 2 ianuarie (prima şi a doua zi de Anul Nou);
- 6 ianuarie - Botezul Domnului (Boboteaza);
- 7 ianuarie - Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul;
- 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române;
- Vinerea Mare, ultima zi de vineri înaintea Paştelui;
- prima şi a doua zi de Paşti;
- 1 mai;
- 1 iunie;
- prima şi a doua zi de Rusalii;
- 15 august - Adormirea Maicii Domnului;
- 30 noiembrie - Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României;
- 1 decembrie (Ziua Naţională a României);
- 25 şi 26 decembrie - prima şi a doua zi de Crăciun;
De asemenea, legislația mai prevede „două zile pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creştine, pentru persoanele aparţinând acestora”.
Având în vedere că numărul zile libere s-a triplat față de anul 2003, când erau doar 6 sărbători legale, mai mulți antreprenori privați s-au plâns că au ajuns să sufere pierderi importante. Pentru susținerea mediului de afaceri, un grup de parlamentari a și depus un proiect de lege prin care se cere interzicerea stabilirii altor libere legale pentru angajații din mediul privat, în lipsa unor compensații pentru angajatori, însă propunerea a fost respinsă în luna septembrie, la Senat - prima cameră sesizată.