Ziua Mondială a Filateliei

Cu ocazia celebrării a 150 de ani de la emiterea pri­me­lor mărci poştale ro­mâ­neşti, celebrele “Cap de Bour”, Compania Naţională Poşta Română organizează Expoziţia Filatelică Mon­dială EFIRO 2008.

Cu ocazia celebrării a 150 de ani de la emiterea pri­me­lor mărci poştale ro­mâ­neşti, celebrele “Cap de Bour”, Compania Naţională Poşta Română organizează Expoziţia Filatelică Mon­dială EFIRO 2008.

 
Pentru prima dată în România, Complexul Romexpo Bu­cureşti va găz­dui, în perioada 20-27 iunie, Expoziţia Filatelică Mondială EFIRO. În cadrul evenimentului vor fi prezentate piese filatelice rare, printre care şi timbre din prima emisiune “Cap de Bour”, scrisoarea recomandată des­coperită după explozia bombei nu­cleare de la Hiroshima, care încă mai păstrează urme de ra­dia­ţii, celebra colecţie braziliană de mărci poştale “Ochi de Bour” şi alte exponate naţionale şi inter­na­ţionale de excepţie. Un alt punct de atracţie al expoziţiei de anul acesta este prezenţa unei părţi im­por­tante a colecţiei de timbre a Re­ginei Elisabeta a Marii Britanii. De asemenea, vizitatorii pot admira peste 800 de colecţii de piese fi­la­telice, ce aparţin celor peste 650 de colecţionari din 74 de state, prin­tre care Austria, Rusia, Dane­mar­ca, SUA, Portugalia sau Ja­po­nia. Expoziţia va fi urmată, la data de 28 iunie 2008, de cel de-al 70-lea Congres al Federaţiei Inter­na­ţionale de Filatelie. 

LEGENDE. Cu timpul, au apărut şi timbre prin in­ter­mediul cărora se percepeau taxe pentru diverse alte servicii poştale, ca urmare a dezvoltării activităţii poş­tei şi totodată a multiplelor func­ţii pe care le putea îndeplini tim­brul, ca însemn al taxei poştale. Dar, de-a lungul timpului, au existat şi situaţii cînd apariţia unui timbru poştal a fost determinată de anumite evenimente economice, cul­turale, politice sau de împreju­rări neobişnuite, chiar amuzante. Mai mult, unele mărci poştale au apărut ca urmare a unor aventuri romantice, rămase nedescoperite.

TIMBRELE CĂPITANILOR. Unele poveşti legate de modul în care au apărut aceste petice de hîr­tie au devenit legende, cunoscute astăzi de foarte puţini dintre noi. De pildă, apariţia timbrelor că­pitanilor de poştă s-a datorat unor împrejurări deosebite, unele ne­clarificate pînă în zilele noastre. În anii 1936 şi 1958, în colonia bri­tanică Bermude s-au emis timbre care reproduceau casa pito­reas­că în care a trăit William Be­nett Perot, căpitanul Poştei din Ha­milton. Pentru că nu avea foar­te multe solicitări, căpitanul cîte­odată închidea Poşta şi, pentru a nu rata potenţialii clienţi, el şi-a pus în faţa casei o cutie poştală, în­ca­sînd 1 pence pentru scrisorile de­puse. După un timp, a constatat că în cutie găsea mai multe scrisori decît monede. Aşa a decis să introducă timbrele pentru corespondenţă, urmînd ca fiecare scrisoare netimbrată să nu fie expediată, lu­cru ce a determinat apariţia tim­brelor căpitanilor de poştă. Dintre cele mai consacrate timbre pu­tem aminti: tim­brele căpitanului Poştei din Ale­xandria, statul Virgi­nia, cele ale lui James M. Bu­cha­nan din Bal­timore, statul Maryland, cele ale căpitanilor de Poştă din Brattleboro, statul Vermont.

Citește pe Antena3.ro

Zeci de gardieni din Squid Game, văzuți pe străzile din București. Imaginile au devenit virale pe internet

 
TIMBRE DE LAGĂR. Timbrele Funchal au fost emise în Por­tu­galia după ce Funchal, un important punct de tranzit între Indii şi Lumea Nouă, a fost ridicat la ran­gul de oraş, fiind considerat şi un loc cu bunăstare. Portugalia a de­cis să emită o serie de timbre poş­tale cu inscripţia “Funchal”, ul­te­rior denumindu-le Madeira. Şi tim­brele pentru Poşta din lagărele de concentrare poartă în spate o le­gen­dă care ar stîrni interesul pa­sio­naţilor în domeniu şi nu numai. Ne referim aici la timbrele de prizo­nie­rat sau “de lagăr” din perioada celui de-al doilea război mondial. Nu­mele iniţiatorilor poştei de lagăr nu au fost descoperite, dar cert es­te că au fost nişte oameni înţelepţi. Scopul lor a fost să-şi găsească o îndeletnicire menită să diminueze monotonia vieţii din lagăr şi să ţină oamenilor trează dorinţa de a trăi după gratii. O poveste in­teresantă este cea legată de apa­ri­ţia timbrelor pentru poşta aeria­nă. La sfîrşitul secolului al XX-lea cresc preocupările pentru construc­ţia de avioane. Devin tot mai frec­ven­te zborurile de încercare în pre­mie­ră, iar în anul 1909 aviatorul fran­cez Louis Bleriot a traversat pen­tru prima dată Canalul Mî­ne­cii, de la Calais la Dover. Succesul aces­tui zbor a determinat apariţia trans­portului corespondenţei pe cale aeriană. Astfel, pentru prima dată, în 1911, în India a avut loc pri­mul transport de corespondenţă pe cale aeriană. Interesant este că pe corespondenţă a fost aplicată o ştam­pilă cu imaginea avionului, pur­tînd înscrisul “First Aerial Post”.

 
CAPUL LUI MERCUR. Despre măr­cile poştale destinate presei, nu­mite “timbre pentru ziare”, s-a tot scris că sînt rarităţi apărute prin­tre primele timbre, apărute în Austria în 1851. Acestea aveau im­primat capul lui “Mercur” (în mi­tologia greacă Hermes), care răs­pîndea veştile în cele mai în­de­părtate colţuri ale lumii. Pe atunci, în Austria, taxa pentru ex­pe­dierea ziarelor era mult mai mică decît cea percepută pentru alte tipărituri. Astfel, a fost nevoie de emiterea unui timbru special pentru expedierea periodicilor. Va­loa­rea lor se putea diferenţia după cu­l­oare, şi anume, albastru pentru ex­pedierea unui singur ziar sau roz pentru 50 de ziare.

Cap de bour, primul timbru românesc

Primele mărci poştale ro­mâ­neşti s-au numit “Cap de Bour”, pentru că purtau inscripţionate vechiul simbol heraldic al Moldovei. Prima emisiune a timbrului a tipărit patru  valori: 27 de parale, 54 de parale, 81 de parale şi 108 parale. Cele mai scumpe, la valoare de catalog, sînt, grosso modo, cel de 81 de parale (cu ştampilă poştală) şi cel de 27 de parale (fără ştampilă).

Din cauza schimbării tarifelor poştale, o dată cu schimbarea caimacamilor (Vogoride e înlocuit cu “triumviratul” I.A. Cantacuzino – V. Sturdza – A. Panu), s-a întrerupt circulaţia acestei prime serii de timbre şi s-a tipărit a doua emisiune, cu trei valori: 5 parale, 40 de parale şi 80 de parale.

Această a doua serie de valori poştale are astăzi o valoare filatelică mai mică.

Simbol naţional

EFIRO 2008 (E = expoziţie, FI = filatelică, RO = română) este cea de-a patra ediţie a ex­po­zi­ţii­lor filatelice cu participare internaţională organizate în România, prima dintre acestea avînd loc în anul 1932, sub patronajul Regelui Carol al II-lea, urmată de ediţiile din 1998 şi 2004. Domeniul filateliei a cunoscut o dezvoltare extraordinară în toată lumea, marca poştală reprezentînd un veritabil studiu istoric şi cultural, o oglindă a civilizaţiei. Colecţionarea mărcilor poştale a avut un puternic impact în ţara noastră. Acest obicei european a ajuns  în spaţiul românesc în jurul anului 1865, în perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza. În prezent, timbrul reprezintă un adevărat simbol naţional.