Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
12:28 • Consiliul Stiintific al Parcului Natural Apuseni (PNAp), întrunit la sfârsitul săptămânii la Băile Felix, a decis să respingă propunerea de modificare a zonării interioare a Parcului Natural Apuseni, care ar fi permis dezvoltarea controversatului proiect al statiunii turistice Padis-Lazuri.
Consiliul Stiintific al Parcului Natural Apuseni (PNAp), întrunit la sfârsitul săptămânii la Băile Felix, a decis să respingă propunerea de modificare a zonării interioare a Parcului Natural Apuseni, care ar fi permis dezvoltarea controversatului proiect al statiunii turistice Padis-Lazuri.
REPETARE. După Consiliul Consultativ al Parcului Natural Apuseni, si Consiliul Stiintific al PNAp a considerat că proiectul prezintă serioase lacune în ceea ce priveste sustenabilitatea si responsabilitatea socială si de mediu si că este total nepotrivit pentru o asemenea arie naturală protejată. Presedintele Centrului Regional de Supraveghere Ecologică (CRSE) si coordonatorul campaniei "Un singur Padis. Natural", Mihai Togor, a declarat că cele 15 organizatii guvernamentale de mediu active pe teritoriul Muntilor Apuseni salută decizia Consiliului Stiintific al Parcului Natural Apuseni, care a luat o hotărâre logică si corectă, arătând că proiectul statiunii Padis-Lazuri nu îsi găseste un fundament serios si contravine însăsi ratiunii de a fi a Parcului Natural Apuseni.
RAMURĂ. Parcul Natural Apuseni este, de asemenea, sit de importantă comunitară, parte a retelei ecologice europene Natura 2000, fapt pentru care orice proiect ce urmează să se realizeze în interiorul parcului nu trebuie să afecteze integritatea si starea de conservare a habitatelor protejate.
PLECAŢI ACASĂ! Investitorii străini, în principal italieni, reuniti în "Compania de Turism, Hoteluri si Restaurante Padis" (CTHRP) au proiectat să construiască în "inima Parcului Apuseni", pe o suprafată de 86 de hectare, hoteluri, vile si pensiuni, cu peste 2.000 de locuri de cazare, instalatii de transport pe cablu pentru 12 kilometri de pârtii, scoală de schi, magazine, cafe-baruri, restaurante, pistă pentru perne de aer, snowboarding pe iarbă. Toate acestea în conditiile în care, potrivit presedintei fundatiei Ecotop, Eleonora Mircescu, pe Platoul Padis nu există apă potabilă suficientă pentru o asemenea investitie "megalomanică" si, fiind vorba de o zonă carstică, nu există nici posibilitatea de evacuare a apelor uzate.
ISTORIE. Ideea protejării Muntilor Apuseni s-a născut în anii '50, când un grup de tineri geografi, speologi si biologi a început lupta pentru includerea acestei zone în ceea ce se dorea a fi Parcul National al Muntilor Apuseni. După 40 de ani în care nu s-a putut face nimic, în 1990 a fost emis actul normativ privind înfiintarea a 13 parcuri nationale în România. Printre acestea se afla si Parcul National Muntii Apuseni. Ulterior, denumirea s-a schimbat în Parcul Natural Apuseni. Parcul Natural Apuseni, cu o suprafată de 70.000 de hectare, se întinde pe teritoriul a trei judete, are administratie si plan de management. Platoul Padis este una dintre zonele cele mai interesante ale parcului, fiind punctul de întretăiere a majoritătii traseelor turistice care străbat zona. Desi este întocmit de doi ani, planul de management al Parcului Natural, care contine si zonarea interioară din punct de vedere al necesitătii de conservare a diversitătii biologice, nu este încă avizat pentru a putea fi inclus într-o hotărâre de Guvern care să-l transforme în "literă de lege''. Din punct de vedere al acestei zonări, Platoul Padis se află în zona de conservare specială, unde, conform legii, nu sunt permise niciun fel de activităti, exceptându-le pe cele legate de cercetarea stiintifică. Din 2006 încoace, prin OUG nr. 57/2007, întregul sistem de zonare internă a ariilor naturale protejate din România s-a modificat, fapt care a dus la o si mai mare neclaritate a situatiei din Parcul Natural Apuseni (si din alte zone protejate), deoarece anumite modificări permit desfăsurarea de activităti umane "de ecoturism" si în zonele care înainte erau destinate doar cercetării stiintifice. În luna decembrie 2007, Consiliul Judetean Bihor a propus, în Consiliul Consultativ de Administrare al PNAp, modificări la zonarea internă a Parcului. Mai precis, s-a cerut schimbarea statutului asa-numitei zone Padis-Lazuri din cel de protectie integrală în cel de dezvoltare durabilă a activitătilor umane, fapt ce ar fi facilitat construirea statiunii turistice respective în inima parcului. Această schimbare a fost respinsă, vineri, de Consiliul Stiintific al Parcului Natural Apuseni.
REPETARE. După Consiliul Consultativ al Parcului Natural Apuseni, si Consiliul Stiintific al PNAp a considerat că proiectul prezintă serioase lacune în ceea ce priveste sustenabilitatea si responsabilitatea socială si de mediu si că este total nepotrivit pentru o asemenea arie naturală protejată. Presedintele Centrului Regional de Supraveghere Ecologică (CRSE) si coordonatorul campaniei "Un singur Padis. Natural", Mihai Togor, a declarat că cele 15 organizatii guvernamentale de mediu active pe teritoriul Muntilor Apuseni salută decizia Consiliului Stiintific al Parcului Natural Apuseni, care a luat o hotărâre logică si corectă, arătând că proiectul statiunii Padis-Lazuri nu îsi găseste un fundament serios si contravine însăsi ratiunii de a fi a Parcului Natural Apuseni.
RAMURĂ. Parcul Natural Apuseni este, de asemenea, sit de importantă comunitară, parte a retelei ecologice europene Natura 2000, fapt pentru care orice proiect ce urmează să se realizeze în interiorul parcului nu trebuie să afecteze integritatea si starea de conservare a habitatelor protejate.
PLECAŢI ACASĂ! Investitorii străini, în principal italieni, reuniti în "Compania de Turism, Hoteluri si Restaurante Padis" (CTHRP) au proiectat să construiască în "inima Parcului Apuseni", pe o suprafată de 86 de hectare, hoteluri, vile si pensiuni, cu peste 2.000 de locuri de cazare, instalatii de transport pe cablu pentru 12 kilometri de pârtii, scoală de schi, magazine, cafe-baruri, restaurante, pistă pentru perne de aer, snowboarding pe iarbă. Toate acestea în conditiile în care, potrivit presedintei fundatiei Ecotop, Eleonora Mircescu, pe Platoul Padis nu există apă potabilă suficientă pentru o asemenea investitie "megalomanică" si, fiind vorba de o zonă carstică, nu există nici posibilitatea de evacuare a apelor uzate.
ISTORIE. Ideea protejării Muntilor Apuseni s-a născut în anii '50, când un grup de tineri geografi, speologi si biologi a început lupta pentru includerea acestei zone în ceea ce se dorea a fi Parcul National al Muntilor Apuseni. După 40 de ani în care nu s-a putut face nimic, în 1990 a fost emis actul normativ privind înfiintarea a 13 parcuri nationale în România. Printre acestea se afla si Parcul National Muntii Apuseni. Ulterior, denumirea s-a schimbat în Parcul Natural Apuseni. Parcul Natural Apuseni, cu o suprafată de 70.000 de hectare, se întinde pe teritoriul a trei judete, are administratie si plan de management. Platoul Padis este una dintre zonele cele mai interesante ale parcului, fiind punctul de întretăiere a majoritătii traseelor turistice care străbat zona. Desi este întocmit de doi ani, planul de management al Parcului Natural, care contine si zonarea interioară din punct de vedere al necesitătii de conservare a diversitătii biologice, nu este încă avizat pentru a putea fi inclus într-o hotărâre de Guvern care să-l transforme în "literă de lege''. Din punct de vedere al acestei zonări, Platoul Padis se află în zona de conservare specială, unde, conform legii, nu sunt permise niciun fel de activităti, exceptându-le pe cele legate de cercetarea stiintifică. Din 2006 încoace, prin OUG nr. 57/2007, întregul sistem de zonare internă a ariilor naturale protejate din România s-a modificat, fapt care a dus la o si mai mare neclaritate a situatiei din Parcul Natural Apuseni (si din alte zone protejate), deoarece anumite modificări permit desfăsurarea de activităti umane "de ecoturism" si în zonele care înainte erau destinate doar cercetării stiintifice. În luna decembrie 2007, Consiliul Judetean Bihor a propus, în Consiliul Consultativ de Administrare al PNAp, modificări la zonarea internă a Parcului. Mai precis, s-a cerut schimbarea statutului asa-numitei zone Padis-Lazuri din cel de protectie integrală în cel de dezvoltare durabilă a activitătilor umane, fapt ce ar fi facilitat construirea statiunii turistice respective în inima parcului. Această schimbare a fost respinsă, vineri, de Consiliul Stiintific al Parcului Natural Apuseni.
Citește pe Antena3.ro
