Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Sunt rare familiile din România care nu se confruntă astăzi cu disensiunile apărute între copil și părinte pe tema petrecerii timpului în fața ecranelor, fie el laptop, tabletă, televizor ori smartphone. Odraslele din mediul urban (cel puțin) își omoară orele libere, ba de multe ori chiar și pe cele alocate, teoretic, studiului, butonând interfețele touch-screen, singure sau în grup. Doar că asta nu înseamnă și că sunt alfabetizați digital. Nici pomeneală! Dar să facem loc părerilor avizate ale specialiștilor: „Capacitatea de a utiliza tehnologia este din ce în ce mai importantă pentru elevi. Însă atunci când ne referim la competențe digitale, nu vorbim doar despre capacitatea de a utiliza un telefon, o tabletă sau un calculator”. Dar? „Nivelul de alfabetizare digitală a unei persoane - apreciază prof. univ. dr. Dragoș Iliescu, fondatorul platformei Brio - reprezintă măsura în care aceasta deține un ansamblu de competențe digitale care să-i permită să interacționeze activ cu mediul digital, în cunoștință de cauză și în siguranță. Efectele pe care alfabetizarea digitală le produce în sistemul de educație sunt semnificative. Printre acestea se numără dezvoltarea abilităților de comunicare și relaționare, de identificare și selectare a canalelor adecvate pentru schimbul de mesaje și informații, deprinderea abilităților de a construi relații interpersonale, de dezvoltare a creativității, a originalității și a spiritului competitiv. Toate reprezintă aspecte absolut esențiale în dezvoltarea și educarea elevilor din România”.
Schimbarea trebuie să vină din centrul sistemului
La ce nivel se ridică, potrivit raportului anual întocmit de Brio, abilitățile digitale ale copiilor noștri? Din nou profesorul Dragoș Iliescu: „Rezultatele cercetării arată că în proporție de 21,4%, nivelul alfabetizării digitale a elevilor provine din atitudinea pozitivă a acestora față de tehnologie. Altfel spus, dacă elevii percep tehnologia și lumea digitală ca fiind importante și utile în viețile lor și consideră că le simplifică viața, îi ajută să învețe mai bine, să își păstreze și să își îmbunătățească relațiile sociale, este foarte probabil ca ei să dezvolte un nivel ridicat de competență digitală”. „Raportul de anul acesta - a comentat la rândul ei Raluca Negulescu-Balaci, directoare executivă la UiPath Foundation, partenera Brio - ne confirmă faptul că decalajul dezvoltării competențelor digitale nu va fi recuperat atât timp cât copiii din medii vulnerabile nu vor avea acces la mijloacele digitale necesare pentru a-și forma o atitudine pozitivă față de tehnologie și pentru a conștientiza potențialul transformativ al acesteia. Concluziile raportului oferă informațiile de care este nevoie pentru a iniția schimbarea la nivel sistemic, dar pentru ca acest lucru să fie posibil, trebuie ca schimbarea să înceapă din centrul sistemului”.
Avantaje și dezavantaje
Dar care ar fi concluziile? „Timpul petrecut pe dispozitive determină 14,2% din nivelul alfabetizării digitale a elevilor. Cei care petrec mai multe ore pe săptămână utilizând un dispozitiv digital au un nivel mai ridicat al literației digitale, iar încurajarea utilizării dispozitivelor electronice pentru sarcini utile și cu sens poate favoriza creșterea acestuia. 11,7% din nivelul alfabetizării digitale este determinat de gradul de utilizare media și a tehnologiei. Cu cât elevii utilizează mai des telefonul mobil, comunicarea prin e-mail sau mesaje text, jocurile video și căutarea sau socializarea pe internet, cu atât nivelul lor de alfabetizare digitală este mai ridicat”, opinează Dragoș Iliescu. În completare: „Atragem, totuși, atenția asupra riscurilor endemice pe care le are folosirea excesivă a tehnologiei pentru sănătatea fizică și mintală a copiilor. Utilizarea mai îndelungată a acesteia este, de aceea, o recomandare care trebuie tratată în context: studiile arată că utilizarea ei excesivă pentru activitate productivă, precum cea legată de școală, are repercusiuni mai puțin severe sau chiar deloc decât în utilizarea pentru joacă și petrecerea timpului liber”. Cu alte cuvinte, e bine să folosești un smartphone patru ore la rând, dar doar dacă o faci pentru a-ți rezolva temele.
Calculatorul, mai eficace decât telefonul
De remarcat că nivelul de alfabetizare digitală a părinților determină nivelul elevilor în proporție de 10,3%. Acest lucru înseamnă că dacă avem părinți cu competențe digitale reduse, cel mai probabil și copilul va avea competențe digitale mai reduse, și viceversa. În ceea ce privește nivelul de complexitate al dispozitivului preferat (telefon, tabletă sau computer), acesta determină în proporție de 8,4% nivelul de alfabetizare digitală a acestora. De exemplu, dacă un elev ajunge să prefere computerul în locul telefonului, este foarte probabil ca nivelul lui de alfabetizare digitală să crească cu aproximativ 20 de puncte. Totodată, cu cât elevii sunt mai încrezători în capacitatea lor de a se descurca în mediul digital, cu atât aceștia o și fac propriu-zis mai bine. De aceea, raportul arată că autoeficacitatea acestora față de utilizarea tehnologiei determină 7,9% din nivelul lor de alfabetizare digitală.
Stai pe „rețele”? Nu deprinzi nicio abilitate
Rezultatele studiului evidențiază și faptul că nivelul alfabetizării digitale a elevilor este asociat într-o măsură destul de redusă cu dependența tehnologică (4,8%) și de rețele sociale (1,2%). Astfel, competența digitală a unui individ nu crește considerabil atunci când acesta este dependent de un dispozitiv electronic sau de rețele sociale și se subliniază importanța utilizării tehnologiei pentru alte activități decât acestea, dacă se dorește creșterea nivelului de competențe digitale în rândul copiilor.
Fetele îi întrec la mustață pe băieți
Datele raportului mai relevă că există o diferență nesemnificativă între nivelul mediu de alfabetizare digitală în favoarea fetelor, acestea obținând un scor mediu de 51,6 din 100, în timp ce băieții au scorul mediu 48,8. Pe de altă parte, atunci când s-a verificat dacă există o diferență legată de nivelul de alfabetizare digitală în funcție de mediul de proveniență, rezultatele obținute arată că există o diferență consistentă, elevii din mediul rural obținând scorul mediu de 38,9, în timp ce elevii din mediul urban au obținut un scor mediu de 62,9.
Nuanțe
Acest nivel însă este corelat mai degrabă cu faptul că în mediul urban copiii care nu au o atitudine pozitivă față de tehnologie, nu o utilizează în mod curent, nu au părinți alfabetizați digital și preferă telefonul sau tableta în comparație cu computerul, nu vor avea neapărat un nivel mai ridicat de competențe digitale. În funcție de nivelul de acces la tehnologie, diferența este una de intensitate ridicată în favoarea celor care dețin propriul dispozitiv, aceștia obținând scorul mediu de 53,9, față de cei care nu au propriul dispozitiv și care au obținut scorul mediu de 27,8. Nivelul alfabetizării digitale este cu atât mai ridicat cu cât există mai multe dispozitive în locuință, scorul obținut crescând semnificativ de la 41,7 (în cazul celor cu două dispozitive), până la 74,9 (cei cu peste cinci dispozitive).
Citește pe Antena3.ro
Nivel mediu minim în 2022
Anul trecut, rezultatele primului raport privind nivelul de alfabetizare digitală a elevilor de clasele I-XII din România arăta că aceștia se situează la un nivel mediu minim funcțional al competențelor digitale, cu un scor de 65 de puncte din 100. Același raport mai arăta că doar un sfert dintre elevii claselor I-XII se încadra la nivelul funcțional al alfabetizării digitale, în timp ce 18% dintre dintre ei se situau la nivelul nefuncțional.
Ce implică un Test Brio
Brio este prima și singura platformă de teste digitale standardizate pentru elevii români. Prin testele școlare Brio, elevii români din clasele I-XII își pot evalua obiectiv cunoștințele la principalele materii școlare și își pot îmbunătăți performanța la examene. Testele standardizate sunt dezvoltate pe baza unor principii științifice de măsurare (ramura științei care se ocupă de aceasta se numește psihometrie), astfel încât întrebările, procedurile de scorare și de interpretare să fie aceleași pentru toate persoanele care trec prin testul respectiv. Ele utilizează metode statistice complexe pentru a respecta principiile de fidelitate și validitate, adică acuratețe (lipsă de eroare) și adecvare (corectitudine, acoperirea teritoriului conceptual țintit).
Adio, subiectivitate!
De aceea, sunt mult mai riguroase decât testele dezvoltate ad-hoc. Scorul unui test standardizat nu este supus subiectivității, el nefiind dependent de blândețea sau severitatea evaluatorului ori de lejeritatea ori dificultatea întrebărilor. După fiecare testare, elevul și părintele sau profesorul primesc un raport de evaluare - Raportul Brio - un document detaliat ce descompune în termeni foarte clari aspectele din subcapitolele analizate, indicând ce noțiuni sunt stăpânite deja de elev, respectiv pe cele pentru care e nevoie de aprofundare.
Ultimul loc într-un top 32
Cele mai recente date Eurostat privind competențele digitale poziționează România pe ultimul loc în clasamentul celor 32 de țări analizate. Singura consolare ar fi legată de faptul că statisticile Eurostat fac referire la categoria de vârstă 16-74 de ani.
Cinci criterii, un singur test
Testul a măsurat capacitatea elevilor de a interacționa cu lumea digitală, pe cele cinci categorii de competență regăsite în proiectul elaborat de Comisia Europeană în 2017: literația informațională și a datelor; comunicarea și colaborarea; crearea de conținut digital; siguranța și rezolvarea de probleme.
Nivelul mediu al alfabetizării digitale a elevilor din mediul urban este cu 24 de puncte (din 100) mai mare decât nivelul elevilor din mediul rural
„Atunci când ne referim la competențe digitale, nu vorbim doar despre capacitatea de a utiliza un telefon, o tabletă sau un calculator”, prof. univ. dr. Dragoș Iliescu
Sistemul de Testare Brio este un produs științific conceput pe baza programei școlare din România, conceptualizat de o echipă de profesori și experți internaționali în testare și psihometrie
Dacă un elev ajunge să prefere computerul în locul telefonului, este foarte probabil ca nivelul lui de alfabetizare digitală să crească cu aproximativ 20 de puncte (din 100)
