Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Mulți dau vina pe transformările pe care le-a suferit programul de școală, prin schimbarea calendarului anului școlar. Deși trecerea către varianta actuală, cu mai multe vacanțe, s-a făcut treptat, de la an la an, prin adoptarea unor măsuri, până la introducerea lor în noua lege a învățământului preuniversitar, acum sunt deja mulți profesori care ar vrea revenirea la forma inițială a școlii, cu cele trei vacanțe „clasice” și fără alte perioade de pauză. Cei care susțin această nevoie de revenire spun că din cauza pauzelor lungi și dese nu se mai pot concentra elevii pentru procesul de învățare, iar asta ar fi explicația notelor foarte mici de la simulări și examene.
Cadrele didactice au ajuns să se plângă de structura anului școlar cu cele 7 vacanțe - incluzând și săptămânile de educație nonformală, precum „școala altfel” sau „săptămâna verde”, la care s-a adăugat de doi ani, „săptămâna de schi”, la cererea asociațiilor din turism. Nimeni nu a făcut o evaluare clară a rezultatelor acestor schimbări din programul de învățământ, din ultimii ani, pentru a se vedea dacă anul școlar modular este o variantă mai bună pentru îmbunătățirea procesului de învățare, însă a ajuns să se legifereze noua variantă.
La întrebarea dacă se mai poate schimba ceva în structura anului școlar, Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” spune că nu se mai poate face nimic acum. De altfel, la nivel de sindicate nici nu s-a mai inițiat vreo solicitare de reevaluare a situației, care să fie transmisă către Ministerul Educației, pentru că tot ce a fost de dezbătut s-a întâmplat anterior schimbării legislației. Dacă atunci nu s-au ridicat aceste probleme, acum, la doar câteva luni de la intrarea în vigoare a noilor legi ale învățământului, ar fi imposibil să se ia totul de la capăt.
Psihologii și managerii cunosc riscul
În această situație, profesorii arată spre structura modulară a anului școlar, considerând-o principala problemă care va duce la rezultate din ce în ce mai slabe la examenele elevilor. „Toată această modificare a structurii anului școlar, cu mai multe vacanțe, nu face decât să obosească elevii. Inițial s-a dat vina pe profesori că ar avea o mentalitate învechită și n-ar fi capabili să se adapteze noilor cerințe, dar nimeni nu vine să vadă cum se desfășoară cursurile înainte și după fiecare vacanță. Elevii sunt din ce în ce mai obosiți, pentru că e și o chestiune psihologică, anume faptul că ei se pregătesc pentru perioada liberă și deja nu mai sunt atenți sau prezenți la ore în săptămâna anterioară, iar după revenirea la școală le mai ia o săptămână să se readapteze. Asta știe orice psiholog și orice manager. Nu era prea complicat să se facă o astfel de analiză înainte de a se trece la anul școlar modular”, spune Carmen, o profesoară de Limba și Literatura Română.
După ce ministrul Educației a fost asaltat, ani la rând, cu cerințe din partea asociațiilor din mai multe domenii, dar mai ales din turism, pentru ajustarea structurii anului școlar astfel încât să se prelungească vacanțele, s-a ajuns ca România să fie pe locul 3 în Europa pentru cea mai scurtă perioadă de școală. Dar ceea ce spun profesorii care contestă acum structura modulară a anului școlar este și mai grav, pentru că la săptămânile de vacanță și de activități extracurriculare - despre care mulți spun că sunt tot de vacanță - se adaugă alte săptămâni de „tranziție” în care elevii sunt mai puțin receptivi.
Vacanța de schi e acum contestată
Structura anului școlar 2023-2024 a fost puţin modificată față de anul trecut, dar s-a păstrat organizarea pe module în loc de semestre. Școala a-nceput pe 11 septembrie, iar Școala Altfel și Săptămâna Verde se pot programa până pe 26 aprilie, în loc de 12 aprilie, cum a fost anul trecut. Deși s-a pornit de la ideea că trebuie să li se dea mai multă autonomie școlilor și liceelor, pentru a-și organiza modulele, în funcție de nevoile elevilor, de fapt s-a ajuns la haos, în timp ce elevii sunt din ce în ce mai puțin atenți la ore - spun profesorii.
Cel mai mult i-a bulversat atât pe elevi, cât și pe părinți și pe profesori vacanța de schi, aleasă în perioade diferite de fiecare județ. Teoretic, această vacanță trebuia să aducă o îmbunătățire a calității vieții elevilor, dar și o creștere semnificativă a Produsului Intern Brut, conform analizei pe care au realizat-o asociațiile din turism care au făcut presiuni asupra Ministerului Educației să o introducă. Anul acesta s-au făcut primele evaluări și s-a constatat că vacanța de schi nu aduce niciun beneficiu, mai ales pentru că sunt foarte puțini elevi care pot merge să schieze, dar și pentru că în România nu prea mai e zăpadă pe pârtii. Nici asupra acestei vacanțe nu se mai poate reveni, după ce a fost nevoie să se modifice legislația, ca să li se ofere celor din turism ceea ce au cerut.
După toate aceste modificări care au intrat deja în noua lege a învățământului, va fi nevoie de o evaluare foarte atentă a situației elevilor, inclusiv cu psihologi, pentru a se vedea dacă formula actuală a anului școlar ar trebui să fie din nou modificată, pentru a le îmbunătăți capacitatea de învățare și rezultatele de la examene.
