Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Absolvenții cei mai buni pleacă la studii în străinătate. Universitățile particulare îmbunătățesc ofertele, pentru a face față crizei. Finanțarea per capita distruge facultățile. Numărul candidaților la admiterea în facultăți este în scădere constantă, de la un an la altul, iar criza este accentuată de ofertele din ce în ce mai bune ale instituțiilor de învățământ superior din alte țări europene. Universitățile românești se pot baza pe cel mult 90.000-95.000 de absolvenți, iar 10.000-15.000 pleacă în străinătate la studii. Deficitul de candidați depășește 31.000, iar profesorii nu au prea mari speranțe nici anul acesta de la rezultatele bacalaureatului. Practic, numărul de absolvenți acoperă doar locurile la facultățile de stat, iar particularele trebuie să vină cu oferte de nerefuzat, pentru a face față crizei.
Anul acesta, ARACIS a aprobat 62.000 de locuri la buget, pentru facultățile de stat, la fel ca anul trecut, dar și așa universitarii se așteaptă să rămână sute de locuri neocupate, chiar și bugetate, la specializările mai puțin căutate. Universitățile de stat din top 20 se bucură de un număr mare de studenți și de concurență acerbă la unele specializări, însă cele mai multe instituții de învățământ superior se confruntă cu o criză majoră. “Ne așteptăm ca și anul acesta să fie la fel de greu ca anteriorul, poate chiar mai greu. Foarte multe universități din afara României îi ispitesc pe candidații noștri cu burse, pentru că și ei, la rândul lor, sunt într-o situație de criză. S-a diversificat și paleta programelor de studiu, iar universitățile de prestigiu din străinătate știu că cei care au început un ciclu de studiu acolo vor rămâne la masterat și la doctorat. Situația din ultimii ani arată că studenții din Europa de Vest sunt mai puțin interesați de ciclurile II și III, în timp ce candidații pentru aceste oferte educaționale vin din Europa de Est, cu precădere din România. Astfel, cei mai buni candidați pleacă din țară, pentru a-și face facultatea, masteratul și doctoratul în străinătate, apoi rămân acolo și se angajează”, explică Anton Hadăr, președintele sindicatului cadrelor universitare Alma Mater.
Trucurile finanțării per capita
Analiza statistică nu dezvăluie foarte mult din realitate, în unele cazuri, dacă nu este privită în context. Chiar și acolo unde cifrele arată concurență foarte mare, precum Facultatea de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității București, cei 75 de candidați pe un loc rezultă, de fapt, din alocarea a numai 10 locuri la buget pentru specializarea Limbi Moderne Aplicate, în timp ce alte specializări au 150-200 de locuri bugetate. Problemele care apar în legătură cu repartizarea numărului de locuri sunt cauzate în primul rând de finanțarea per capita, care îi obligă, practic, pe rectori să găsească modalități de a-și asigura continuitatea și plata salariilor, prin alocarea mai multor locuri bugetate pentru specializările mai puțin căutate, astfel încât să încaseze taxe de la studenții care vor să învețe la o specializare cu o mai mare concurență. În acest fel nu se pierd nici banii pentru locurile care rămân neocupate la ciclul I de studiu, de licență, pentru că rectorii fac cereri la Ministerul Educației, pentru a le transforma în locuri la masterate sau doctorate și astfel reușesc să treacă în fiecare an de situația de criză. „Se alocă 73% dintre locurile bugetate pentru învățământul umanist și doar 23% pentru specializările din inginerie, ceea ce înseamnă că universitățile din România preferă să finanțeze cu precădere domenii care nu contribuie la producție. Nu poți să construiești o țară doar cu filologi și psihologi. Pe de altă parte, faptul că rectorii preferă să bugeteze cu precădere specializările umaniste este explicabil și prin nevoia mult mai mare a dotărilor în domeniile inginerești, care înseamnă mai mulți bani. Este mult mai ușor să dezvolți un program umanist, unde nu ai nevoie de dotări deosebite, și de aceea mulți rectori au preferat să dezvolte aceste domenii”, mai spune Hadăr.
Ce oferte au universitățile particulare
Statisticile din ultimii ani arată că universitățile particulare au din ce în ce mulți studenți care fac a doua sau chiar a treia specializare și ar plăti mai mult la o facultate de stat. Dintre studenții care aleg studiile la privat, foarte mulți sunt cei care doresc să urmeze o anumită specializare și nu au reușit să ia examenul la o universitate de stat, cei mai mulți fiind la Drept, Limbi Străine și Psihologie. Dar instituțiile de învățământ universitar particulare oferă și alte avantaje, de la taxele foarte mici, uneori reprezentând jumătate din valoarea celor de la stat, la aceleași specializări, până la cămine de lux, campusuri cu dotări speciale sau chiar laboratoare performante și posibilități de angajare la partenerii universităților.
Universitățile particulare care reușesc să facă oferte mai bune decât cele de stat își pot ocupa numărul de locuri și chiar au examene de admitere, la specializările foarte căutate. În ultimii ani, numărul de absolvenți de liceu a fost aproximativ egal cu numărul de locuri de la universitățile de stat, adică 62.000 bugetate și circa 30.000 cu taxă.
