27 pentru un preşedinte

Liderii "celor 27" nu au ratat şansa istorică oferită de summitul de la Bruxelles şi i-au desemnat aseară pe premierul belgian, Herman Van Rompuy, drept primul preşedinte din istoria Uniunii Europene, iar pe Catherine Ashton (Marea Britanie) ca şef al diplomaţiei UE.

Şefii de stat şi de guvern din ţările UE, reuniţi în summit extraordinar la Bruxelles, "au luat decizia de a-l numi pe Van Rompuy", a declarat o sursă diplomatică europeană citată de AFP. "Van Rompuy este noul preşedinte", a adăugat o sursă diplomatică cehă. Dar "Cei 27" s-au reunit în cadrul acestui summit şi pentru a-l desemna pe noul şef al diplomaţiei europene, ei optând pentru Catherine Ashton (Marea Britanie), "o novice" în acest domeniu, potrivit AFP.

"Ashton a fost desemnată", a afirmat o sursă diplomatică. "Totul este rezolvat" pentru actualul comisar european al Comerţului, a confirmat pentru AFP o altă sursă.

Ashton îi va succeda spaniolului Javier Solana, dar va avea un portofoliu cu prerogative sporite, fiind şi vicepreşedinte al Comisiei Europene.

CINA CEA DE TAINĂ
Summitul extraordinar al şefilor de state şi guverne din cadrul Uniunii Europene a început aseară la Bruxelles, la scurt timp după ora 18:00 (19:00, ora României). Reuniunea a fost concepută ca o scurtă cină de lucru la care primul preşedinte din istoria Uniunii Europene şi şeful diplomaţiei europene să fie cunoscuţi dinainte de fiecare lider şi apoi desemnaţi fără animozităţi, aşa cum a dorit preşedinţia suedeză a UE, care astfel a obţinut un succes. Van Rompuy (62 de ani) fusese propus de aceasta, informaţie confirmată imediat de un purtător de cuvânt al Guvernului ceh, care a adăugat că suedezii au propus-o totodată pe Catherine Ashton pentru funcţia de Înalt Reprezentant pentru Afaceri Externe al Uniunii Europene.

O sursă diplomatică europeană declarase anterior că ambii "par asiguraţi" că vor fi desemnaţi. Nominalizarea celor doi a fost decisă în urma unui acord între preşedinţia suedeză a UE, pe de o parte, şi Franţa, Germania, Marea Britanie şi Italia, de cealaltă parte.

De când UE are 27 de membri, influenţa ţărilor mai mici a crescut. Doar şapte state - Marea Britanie, Franţa, Germania, Italia, Polonia, România şi Spania - au populaţia de peste 17 milioane, motiv pentru care majoritatea blocului a susţinut un preşedinte dintr-o ţară de mai mică anvergură. Referitor la postul de Înalt Reprezentant pentru Afaceri Externe, AFP a relatat că, reuniţi înaintea summitului, liderii socialişti din UE au decis să o propună pentru această funcţie pe Ashton.

La rândul său, Guvernul britanic a renunţat să mai promoveze candidatura lui Tony Blair pentru preşedinţia UE, susţinând-o pe Ashton. Daily Mail reaminteşte că viitorul preşedinte al UE va controla un buget de aproximativ 50 de miliarde de euro şi va avea în subordine circa 7.000 de funcţionari - "cel mai mare corp diplomatic din lume". Funcţia de preşedinte, mai degrabă de mediator între ţări, a fost creată prin Tratatul de la Lisabona. Persoana aleasă are misiunea să facă mai vizibilă UE pe scena internaţională.

PROGRAMUL LUI BĂSESCU
Sosit ieri, la ora 16:30, la Bruxelles pentru Summitul UE, preşedintele Traian Băsescu a declarat că România susţine fără rezerve extinderea Alianţei în Balcanii de Vest, cu o menţiune specială pentru Muntenegru, Bosnia-Herţegovina şi Serbia, el apreciind, referitor la ultima ţară menţionată, că este "cheia păcii în Balcani". Băsescu a făcut această declaraţie la întrevederea cu secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen.

La rândul său, acesta a apreciat ca foarte importantă continuarea de către NATO a politicii uşilor deschise. Şeful statului român a arătat că, pe agenda discuţiilor, s-a aflat şi problema noului concept strategic al Alianţei, România dorind "menţinerea nemodificată a Articolului 5 din Tratatul NordAtlantic" (clauza colectivă de securitate, sau "principul celor trei muschetari: toţi pentru unu, unu pentru toţi" - n.r) şi exprimându-şi credinţa că "Alianţa trebuie să găsească soluţii pentru vecinătatea din jurul frontierelor statelor membre NATO". Traian Băsescu a adăugat că în discuţiile cu secretarul general NATO a analizat şi problematica de securitate din Republica Moldova, perspectivele de cooperare în parteneriatul NATO-Georgia şi NATO-Ucraina, perspectiva implementării integrale a tratatului pentru dezarmare convenţională în Europa.