Statul american Carolina de Sud a retras din faţa parlamentului din Columbia, vineri, controversatul drapel confederat, simbol al soldaţilor din Sud în timpul Războiului de Secesiune (1861 - 1865), dar şi al rasismului şi al teoriei supremaţiei albilor, transmit AFP şi DPA.
Decizia, validată joi de parlamentul Carolinei de Sud, a fost luată după trei săptămâni de la uciderea, la 17 iunie, a nouă persoane de culoare, într-o biserică din Charleston, de către un tânăr adept al supremaţiei albilor.
Sute de persoane reunite în faţa parlamentului din Columbia, capitala Carolinei de Sud, au asistat la ceremonia oficială de retragere a drapelului confederat.
''Ne onorăm tradiţia. Ne onorăm istoria. Acest drapel trebuie să meargă într-un muzeu unde vom continua să ne asigurăm că oamenii îl vor putea onora într-o manieră adecvată'', a declarat guvernatoarea republicană a statului Carolina de Sud, Nikki Haley, în cadrul ceremoniei din faţa parlamentului din oraşul Columbia.
Retragerea acestui drapel este ''un semn de bunăvoinţă şi de cicatrizare a rănilor, dar şi o etapă decisivă către un viitor mai bun'', a scris pe reţeaua Twitter liderul de la Casa Albă, Barack Obama, primul preşedinte de culoare din istoria SUA.
La 22 iunie, Haley le-a adresat un apel aleşilor locali să voteze pentru retragerea drapelului, în urma tragediei de la Charleston.
Aceasta a redeschis dezbaterea privind drapelul confederat, simbol al mândriei şi al moştenirii Sudului pentru susţinătorii arborării sale, dar şi al rasismului şi al teoriei supremaţiei albilor pentru cei care critică iniţiativa. Autorul asasinatelor de la Charleston, Dylann Roof, în vârstă de 21 de ani, postase pe reţelele de socializare online fotografii în care apărea alături de steagul confederat.