Alegerile europene sparg monopolul PPE-S&D

Deși partidele proeuropene și-au păstrat majoritatea în Parlamentul European, ascensiunea forțelor populiste și eurosceptice în urma alegerilor de duminică anunță un legislativ comunitar fragmentat, în care negocierile pentru ocuparea pozițiilor-cheie în Uniunea Europeană vor fi extrem de dificile. Noua componență a PE sparge însă monopolul celor două mari grupuri politice, PPE, de centru-dreapta, și S&D, de centru-stânga, anunțând noi coaliții.  

Partidul Popular European (PPE) rămâne cel mai mare grup politic din Parlamentul European cu 180 de mandate, fiind urmat de Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor din PE (S&D) cu 146 de mandate, informau, ieri după-amiază, rezultatele provizorii ale alegerilor pentru legislativul european, oferite de site-ul www.election-results.eu. Conform sursei citate, situaţia locurilor obţinute de grupurile politice în Parlamentul European era următoarea: PPE - Grupul Partidului Popular European (Creştin Democrat) -180; S&D - Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European – 145; ALDE&R - Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa + Renaissance + USR PLUS – 109; Verts/ALE - Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană - 69 ; CRE - Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni – 59; ENL - Grupul Europa Naţiunilor şi a Libertăţii – 58; EFDD - Grupul Europa Libertăţii şi Democraţiei Directe – 54; GUE/NGL - Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică – 39; NI - Deputaţi neafiliaţi – 8; alţii - Deputaţi nou-aleşi care nu fac parte din niciun grup politic al Parlamentului care îşi încheie mandatul – 30. Începând din 2009, conform Regulamentului de procedură al Parlamentului, un grup politic este constituit din cel puţin 25 de deputaţi aleşi în cel puţin şapte state membre. Alegerile pentru PE au atras o prezență-record în ultimii 20 de ani, de 50,93 la sută. Votul de anul acesta a fost considerat unul special, atât din cauza Brexit, cât și a creșterii popularității partidelor naționaliste și eurosceptice. De altfel, deși popularii și socialiștii europeni, principalele grupuri politice din ultimii cinci ani, continuă să fie majoritari în PE, aceștia au înregistrat un recul semnificativ și nu mai sunt în măsură să formeze singuri „marea coaliție”, care le-a permis să realizeze compromisuri în privința textelor legislative și să-și împartă pozițiile de putere.

Perdanți și câștigători

PPE și S&D au pierdut în noul legislativ zeci de locuri, în favoarea naționaliștilor și populiștilor, dar și a liberalilor și Verzilor. Întăriţi cu scorurile partidelor conduse de Marine Le Pen, în Franța, Matteo Salvini, în Italia, precum şi de rezultatul realizat de partidul pro-Brexit al lui Nigel Farage, în Marea Britanie, euroscepticii ar urma să ocupe până la un sfert din PE. Alegerile au fost marcate şi de o victorie a ecologiştilor, în special datorită Verzilor germani şi a unui surprinzător loc trei pentru Verzii francezi, dar şi al unui grup liberal centrist, revigorat de formaţiunea președintelui francez,  Emmanuel Macron. Toate aceste formațiuni participă la o reconfigurare a unui Parlament European unde hegemonia marii coaliţii dintre PPE şi S&D pare să fi luat sfârşit. Deşi PPE (180 de mandate, conform ultimelor proiecţii furnizate de PE, de la 216 în prezent) şi social-democraţii din S&D (145 de mandate comparativ cu 185) rămân principalele două formaţiuni din PE, ele şi-au pierdut capacitatea de a forma singure o majoritate pentru a adopta măsuri legislative. Acestea vor trebui să colaboreze cu ecologiştii, care cresc de la 52 la 69, şi cu liberalii (ALDE), care obţin 109 mandate, comparativ cu 69 până acum. „Cu acest vot, scena politică europeană devine mai fragmentată şi mai polarizată”, remarcă Holger Schmieding, economist-şef al băncii Berengerg, citat de AFP.

„Sprijinul în rândul partidelor tradiţionale s-a mutat puţin dinspre centru-dreapta şi centru-stânga spre liberali şi Verzi, adică spre grupuri ale căror idei sunt deseori la polul opus”.

Holger Schmieding