x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Externe Conflictul din Ucraina. Aliații NATO sunt împărțiți dacă trebuie să înceapă negocierile cu Vladimir Putin

Conflictul din Ucraina. Aliații NATO sunt împărțiți dacă trebuie să înceapă negocierile cu Vladimir Putin

de Giulia Anghel    |    29 Mar 2022   •   10:05
Conflictul din Ucraina. Aliații NATO sunt împărțiți dacă trebuie să înceapă negocierile cu Vladimir Putin
Sursa foto: nato/a3

Pe măsură ce aliații NATO discută despre condițiile unui potențial acord între Rusia și Ucraina, din rândurile acestora apar semne de divizare strategică. Franța și Germania vor dialog. Alții spun că nu se poate avea încredere în Vladimir Putin. Dezacorduri apar și în privința termenilor de pace și a armelor pentru Ucraina.

Având în vedere că războiul a ajuns în a doua lună, o serie de dileme au apărut cu privire la condițiile care ar putea fi considerate acceptabile de Ucraina pentru orice acord, în special în ceea ce privește garanțiile de securitate pe care membrii alianței le-ar putea oferi Kievului.

Există, de asemenea, divergențe cu privire la armentul pe care să-l trimită Ucrainei și la întrebarea dacă este utilă sau nu discuția cu președintele Vladimir Putin, potrivit unor surse apropiate și a unor documente văzute de Bloomberg.

SUA versus UE

Unele dintre aceste diferențe au ieșit la iveală după recentele declarații ale președintelui american Joe Biden, care a spus că Putin nu poate rămâne la putere și apoi a dat înapoi, în timp ce comentariile sale au atras critici.

„Nu ar trebui să escaladăm situația prin cuvinte sau acțiuni. Pentru a evita o confruntare militară, se urmărește obținerea unei încetări a focului și apoi a retragerii trupelor ruse prin mijloace diplomatice”, a precizat președintele francez Emmanuel Macron.

Și Germania are o poziție similară. „Având în vedere imaginile oribile pe care trebuie să le suportăm de câteva săptămâni, cea mai mare prioritate pentru moment este să putem ajunge la o încetare a focului”, Steffen Hebestreit, purtătorul de cuvânt al cancelarului Olaf Scholz. Cancelarul german a vorbit, ieri, despre negocieri cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

La summit-ul extraordinar NATO de săptămâna trecută, Scholz a avertizat împotriva oricăror decizii grăbite, cum ar fi abandonarea Actului fondator NATO-Rusia. Anularea acestui acord ar închide definitiv ușa Moscovei și ar elimina angajamentele obligatorii privind desfășurarea de trupe pentru ambele părți, potrivit unor surse apropiate de dosar.

În timp ce Rusia a ars toate punțile de cooperare pentru viitorul previzibil, guvernul Germaniei vede posibilitatea ca Actul fondator și liniile directoare ale acestuia să fie încă necesare. Renunțarea la acesta ar fi un gest simbolic care nu ar ajuta la oprirea războiului. În cele din urmă, aliații vor trebui să găsească o modalitate de a negocia cu Putin indiferent dacă le place sau nu.

Premierul italian Mario Draghi este de așteptat să discute cu președintele rus, în această săptămână, și va cere o încetare a focului și coridoare umanitare.

Alți membri NATO consideră că dialogul pe care Parisul și Berlinul îl poartă cu Kremlinul este contraproductiv și ar putea juca după regulile Rusiei. 

Marea Brianie, Polonia și alte state din Europa Centrală și de Est, cu excepția Ungariei, sunt sceptice că Vladimir Putin este serios în privința negocierii unui acord de pace acceptabil.

La summitul NATO, președintele polonez Andreizj Duda i-a întrebat pe ceilalți lideri dacă au crezut cu adevărat că negocierile privind condițiile propuse de Putin pot avea succes și sunt acceptabile. Cine susține aceste condiții ar sprijini Rusia, a spus un oficial. Cine ar împinge Ucraina să accepte un acord de pace fără retragerea completă a trupelor ruse „îl servesc pe Putin”, a spus un diplomat dintr-o națiune din Europa de Est. Iar cei care se discută frecvent cu Putin „o fac doar în scopul campaniilor lor” pe plan intern.

Ce spune Marea Britanie

Boris Johnson este la fel de sceptic față de intențiile Rusiei. Înaintea întâlnirii, premierul britanic a declarat că Putin a trecut deja de o linie roșie cu acțiunile sale în Ucraina. „Este corect să profităm la maximum de orice posibilă soluționare negociată a conflictului, dar în mod clar trebuie să fim conștienți de faptul că nu și-a respectat promisiunile. De-a lungul timpului l-am văzut pe Putin spunând un lucru și făcând altul așa că este imperativ să-l judecăm pe el și regimul său în funcție de modul în care acţionează”, a declarat Max Blain, purtătorul de cuvânt al lui Johsnon. 

În pofida eșecurilor de pe teren, Regatul Unit nu crede că obiectivele strategice ale lui Vladimir Putin s-au schimbat, potrivit unui înalt oficial britanic. Alți doi diplomați de rang înalt din grupul de națiuni care nu au un dialog cu Kremlinul au spus că sunt îngrijorați de faptul că Macron l-ar putea împinge pe Zelenski să accepte neutralitatea în condițiile Rusiei. Ei au remarcat, totuși, că Macron a fost clar în respingerea cererilor Moscovei cu privire la integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei.

Pe de altă parte, Zelenski a spus că este deschis să adopte un statut neutru ca parte a unui acord de pace cu Rusia, dar un astfel de pact ar trebui să vină cu garanții de securitate și să fie supus referendumului.

Unul dintre diplomați a afirmat că lăsarea întrebărilor deschise despre teritoriul Ucrainei în discuțiile diplomatice viitoare riscă să se repete erorile din trecut și ar complica sfera oricăror garanții de securitate. Un înalt oficial vest-european pune la îndoială dacă garanțiile s-ar aplica granițelor recunoscute internațional ale Ucrainei sau celor care apar după război.

Un oficial de la Elysee a precizat că Franța nu face nimic fără a-l consulta pe Zelenski. Parisul cere retragerea totală a forțelor ruse. Președintele Ucrainei a spus în repetate rânduri că nu va face compromisuri cu privire la integritatea teritorială a țării.

Sancțiuni economice și livrarea de armament

Guvernele europene sunt împărțite dacă ar trebui să extindă sancțiunile la sectorul energetic al Rusiei. O altă zonă de dezacord între aliați este cât de mult ar trebui să înarmeze Ucraina, în timp ce cântăresc îngrijorările că Putin, fiind încolțit, ar putea reveni la utilizarea armelor de distrugere în masă.

Aliații sunt, de asemenea, fermi că, pe măsură ce iau aceste decizii, nu vor avea în vedere nicio implicare militară directă a NATO în război. Liderii din Marea Britanie, statele baltice și din majoritatea țărilor est-europenei au cerut aliaților să trimită mai multe arme la Kiev, inclusiv capacități antiaeriene, pentru a permite Ucrainei să continue să respingă atacurile și bombele rusești.

Un înalt oficial le-a spus omologilor săi că Putin nu are nevoie de o scuză dacă vrea să acționeze, ci doar va inventa una. Deși au oferit Ucrainei sprijin militar, unele guverne vest-europene au remarcat că există limite pentru tipurile de arme care pot fi furnizate, din cauza temerilor că evenimentele ar putea escalada. Un oficial francez a spus că trimiterea de tancuri, pe care Macron le-a exclus public, și avioane ar turna gaz pe foc și ar juca după regulile Moscovei.

Între timp, un oficial specializat pe probleme ruse, l-a lăudat pe Macron spunând că poziția sa a fost pozitivă și utilă pentru a evita escaladarea ulterioară a conflictului. "Macron înțelege că trimiterea de arme în Ucraina ar crea doar mai multe ținte pentru armata rusă și ar îngreuna încetarea focului", a spus acesta.

×
Subiecte în articol: nato