Alungati de la granita se intorc pe potecuta

Tema imigrantilor din Est, atrasi de mirajul regularizarii, a incins spiritele la Madrid. In fiecare zi sunt prinsi si returnati de la granita cu Franta sute de romani si bulgari. Nationalistii vor sa inchida frontiera.

NIMIC NOU. Ministrul de Interne al Spaniei, Jose Antonio Alonso, a spus ca numarul de imigranti returnati a fost mare si in 2004

Autoritatile spaniole fac fata cu greu valului de imigranti care traverseaza muntii pe drumuri laturalnice, greu de supravegheat de politistii de frontiera. Situatia a dus la dezbateri incinse intre politicienii nationalisti din Spania si Guvernul Zapatero.

Confederatia Politiei Spaniole (CSP) a relatat presei spaniole ca foarte multe autocare cu imigranti, majoritatea romani si bulgari, sunt oprite la punctul de frontiera Junquera, verificate si trimise inapoi in Franta, deoarece nu respecta normele impuse de Uniunea Europeana in ceea ce priveste calatoria in statele membre. Politistii spun ca romanii sunt cei mai incapatanati. Sunt dati afara din Spania pe o parte si revin pe alta. Aleg o autostrada care nu este controlata si se intorc dornici sa produca bani.

CIFRELE "INGRIJORATOARE". Statisticile spaniole arata ca in fiecare zi, sute de imigranti ilegali care vin din Europa de Est incearca sa intre in Spania in speranta ca vor reusi sa intre in legalitate ceva mai tarziu. "Cei mai multi dintre ei vor sa ajunga la Madrid, vor sa prinda regularizarea inceputa de guvernul spaniol", a declarat Rodrigo Sparrowhawk, purtatorul de cuvant al Departamentului de Imigrari din cadrul Politiei spaniole. Un lucru ingrijorator pentru autoritatile spaniole este faptul ca imigrantii rezidenti in Spania reprezinta deja 8 procente din populatia totala, adica 3,5 milioane de oameni, conform unor date care au fost facute publice la 1 ianuarie 2005. Cei mai multi imigranti continua sa fie ecuadorienii, urmati de marocani si columbieni. Romanii se afla pe locul patru in acest top.

LIPSA DE CONTROL. "Daca un stat vrea sa stie cum nu se face, sa se uite la procesul in curs", a spus deputatul Converg"ncia i Uni", Jordi Xuclà i Costa. El a spus ca nu s-a intarit paza drumurilor laturalnice din Pirinei si ca ideea grupului sau parlamentar de a inchide frontierele Schengen in situatii ca aceasta nu a fost luata in considerare.

Autostrazile Port Seine, Requesens, vechile autostrazi Junquera, Vajol, autostrada Macanet-Darnius, Ceret-Darnius, Rives de Freser si Molina sunt cai de liber de acces in Spania dinspre Franta. CSP a anuntat ca si controlul in trenuri a fost suspendat, oferind celor dornici de a intra fara acte in Spania o noua cale de acces. Ministrul de Interne al Spaniei, Jose Antonio Alonso, a declarat zilele trecute ca numarul de imigranti care au fost returnati a fost mare si in 2004: 83.000.

"Granita dintre Franta si Spania este in interiorul Uniunii Europene (UE), motiv pentru care circulatia persoanelor si a marfurilor este libera. De aceea nu se mai face nici un control la granita, cum se intampla in mod obisnuit", a declarat ministrul Alonso. De asemenea, descentralizarea guvernarii spaniole a determinat preluarea responsabilitatii supravegherii frontierei cu Franta de catre politistii din regiunea Catalunia. Ei sunt cei care trebuie sa asigure paza drumurilor secundare din respectiva regiune.

MAFIOTII

Pe langa frontiera cu Franta, politistii spanioli mai au in grija si pregatirile pentru referendumul pentru Constitutia Europeana. In opinia oficialilor spanioli, siguranta cetateanului la urne are o mare legatura cu fenomenul imigratiei. Si aici romanii sunt cheia problemei. Daca "mafiile romanesti" din Castello sunt tinute sub control, rata criminalitatii scade, a anuntat Juan Maria Streets, reprezentantul Guvernului spaniol pentru Castello. Politia spaniola a alcatuit un plan pentru a distruge centrele mafiei romanesti, precum Perpetuo Socorro sau Serrallo. O alta directie a actiunilor politistilor va fi reducerea numarului conflictelor intre diferitele bande infractionale din oras.

TEAMA

Analistii publicatiei La Croix compara regularizarea din Spania cu tentativele din 1998 de regularizare punctuala din Franta. Imbatranirea populatiei din Franta face necesara, in viziunea ziaristilor francezi, acceptarea imigrantilor, "pentru a mentine activitatea in mai multe sectoare ale economiei noastre si apoi pentru a contribui la echilibrul conturilor noastre sociale", motiveaza ziaristii. O piedica importanta in calea unei actiuni asemanatoare cu a Spaniei o reprezinta insa, "teama de strain, inca vivace si, ca si in vechime, la fel de irationala", afirma ziaristii francezi. Cei de la La Croix considera ca fostilor si actualilor guvernanti ai Frantei li se poate reprosa neadoptarea unei politici de imigratie durabila.