Lideri din toată lumea propagă discursuri ale urii, ce „diabolizează” anumite grupuri de oameni, folosind o retorică toxică prin care transformă lumea într-un loc mai periculos, avertizează organizația neguvernamentală pentru drepturile omului „Amnesty International”. Trump, Orban, Erdogan și Duterte sunt câțiva dintre conducătorii care „otrăvesc” planeta, ducând-o la distrugere.
„Discursurile dezbinătoare ale lui Donald Trump, Viktor Orban (Ungaria), Recep Tayyip Erdogan (Turcia), Rodrigo Duterte (Filipine)... se încrâncenează împotriva unor grupuri întregi de populație, pe care le cataloghează drept țapi ispășitori și propagă ideea potrivit căreia unele persoane sunt mai puțin «umane» decât altele, primii vizați fiind refugiații”, acuză „Amnesty International”, în raportul său anual, publicat ieri și citat de AFP. Organizația dă exemplul ordinului executiv anti imigrație, prin care Casa Albă dorește închiderea temporară a frontierelor SUA în fața refugiaților și cetățenilor din șapte țări cu populație majoritar musulmană, precum și acordul „ilegal și iresponsabil” încheiat între UE și Turcia, ce permite retrimiterea solicitanților de azil în această țară. În total, organizația neguvernamentală a identificat 36 de țări care „au încălcat dreptul internațional, retrimițând ilegal refugiați în țări în care drepturile lor erau amenințate”. Aceste „discursuri ale respingerii și urii” au efecte directe asupra drepturilor și libertăților, susține „Amnesty International”. „Unele guverne au făcut să fie votate legi care restrâng dreptul la azil, libertatea de expresie, care legitimează supravegherea în masă și dau forțelor de ordine puteri nelimitate”, mai arată raportul.
Idei propagate periculos
Departe de a fi acaparate exclusiv de liderii extremiști, aceste opinii care stigmatizează au fost susținute „uneori în mod voalat, alteori în mod deschis” de „partide așa-zis centriste”, afirmă Johm Dalhuisen, director al „Amnesty International” pentru Europa. „Discursuri dezumanizante sunt acelea în care premierul ungar îi califică pe imigranți drept «otravă», când Geert Wilders (deputat olandez de extremă-dreaptă) vorbește despre «gunoiul marocan», când premierul olandez scrie o scrisoare deschisă, invitându-i pe imigranți să se comporte în mod «normal» sau să se întoarcă acasă”, a adăugat Dalhuisen.
Ținte principale ale demagogiei europene, străinii și musulmanii sunt prezentați ca o amenințare la adresa securității și identității naționale, ca oameni care fură locurile de muncă și persoane ce abuzează de sistemul de securitate socială, afirmă Dalhuisen.
În Franța, ONG-ul denunță restricționarea drepturilor fundamentale în cadrul măsurilor luate contra terorismului, în special starea de urgență, instaurată după atentatele din 13 noiembrie 2015 și prelungită de atunci. Până la sfârșitul lui 2016, „doar 0,3% dintre măsurile legate de starea de urgență s-au soldat cu anchete judiciare pentru fapte de terorism”. Consemnările la domiciliu au dus, însă, la pierderi de locuri de muncă și marginalizarea persoanelor vizate.
ONG consideră de altfel că în materie de primire a refugiaților, "Franța nu și-a asumat responsabilitățile la nivel internațional" și nu protejează suficient refugiații și migranții prezenți pe teritoriul său.
"În cadrul alegerilor prezidențiale și legislative care vor avea loc în 2017, Franța este la o răscruce de drumuri privind drepturile omului, care sunt ecoul unei tendințe mondiale, iar cetățenii nu trebuie să cadă în capcana acestor discursuri care atrag după ele ura, teama și izolarea", a susținut Camille Blanc.
În fața renunțării de către marile puteri de a se bate pentru respectarea drepturilor și libertăților, și a pasivității statelor față de atrocitățile și crizele petrecute în Siria, în Yemen și în Sudanul de Sud, Amnesty International lansează un apel fiecăruia să se mobilizeze și să reacționeze.
"2017 va fi un an al rezistenței", a declarat pentru AFP președintele Amnesty, Salil Shetty, care adaugă: "Speranțele noastre se bazează pe popor".