Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Atacurile care au însângerat vineri Parisul şi au îndoliat Franţa ar putea declanşa un nou front împotriva terorii. Preşedintele Hollande a dezvăluit ieri în Parlament planurile de a forma o coaliţie largă anti-ISIS, din care să facă parte şi NATO şi Rusia. Iar o intervenţie a Alianţei nu are cum să excludă România.
În acest moment pare clar că atentatele şi declaraţia de război făcute Franţei vor avea consecinţe inclusiv în plan militar. Semnalele le-au lansat preşedintele Francois Hollande şi premierul Manuel Valls. Au vorbit despre stare de război, despre o reacţie nemiloasă şi despre eforturi ce vor fi făcute „pe orice teren, fie intern, fie extern”. Mai mult, Franţa a lansat în noaptea de duminică spre luni cel mai amplu bombardament asupra unor poziţii din Siria ale Statului islamic. Într-un discurs ţinut, ieri, în faţa Parlamentului, preşedintele Francois Hollande a anunţat că va discuta cu Barack Obama şi Vladimir Putin pentru a forma o coaliţie „mare şi unică” împotriva Statului Islamic. De asemenea, Hollande l-a însărcinat pe ministrul francez de Interne să discute cu omologii săi din UE pentru activarea articolului 42, alineatul 7 din tratatul european care prevede că atacarea unui stat membru aduce implică o acţiune comună a statelor membre. „Acest inamic este inamicul întregii Europe. Iar problema refugiaţilor este direct legată de războiul din Siria şi Irak”, a spus Hollande.
Dacă Franţa cere, NATO spune „Prezent”
Președintele francez a invocat deocamdată doar tratatul european, însă poate cere și activarea articolului 5 din Tratatul NATO, privind apărarea colectivă.
„Dacă se pune problema activării, obligatoriu România va trebui să participe. Ca stat membru, are şi dreptul şi obligaţia să se alăture efortului”, explică, pentru Jurnalul Naţional, fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu. „Nimeni nu va putea refuza un stat agresat prin acte de violenţă şi război”, spune şi Mircea Geoană, şi el fost şef al diplomaţiei române.
Ce poate oferi România
Din puctul de vedere al lui Mircea Geoană, rolul ţării noastre într-un răspuns colectiv nu poate fi decât modest. „E evident că la capitolul capabilităţi de a opera în condiţiile specifice din Irak şi Siria, miliatrii din România au puţine lucruri cu care pot contribui. În schimb, te poţi gândi la întărirea cooperării în plan diplomatic, poate şi la nivel de servicii de informaţii”, spune Mircea Geoană. „Decizia se concretizează la nivel militar în funcţie de posibilitatea şi disponibilitatea unor state, care cu ce poate contribui. Sunt angajate de regulă forţe militare care pot, alături de SUA, să asigure o coordonare în teren, de forţe cu tehnică militară bine sincronizată. Dacă ne gândim la ce rol poate juca România, să luăm în calcul că există forţe auxiliare, zone de suport... Sunt mai multe varinate decât cea de a trimite soldaţi în prima linie”.
Cu sau fără Rusia
Ce rol va juca Rusia într-un răspuns militar de amploare dat teroriştilor din Statul Islamic depinde acum de ce variantă va alege Franţa pentru a obţine solidaritatea celorlalte state care doresc dispariţia Califatului de pe harta terorismului. „Franţa poate solicita prin Consiliul de Securitate al ONU să se ia o decizie care să genereze măsuri de constrângere de natură militară. Avantajul este că ar avea toată legalitatea internaţională de a lansa o ofensivă militară, dar şi sprijinul politic din partea a două state foarte importante: China şi Federaţia Rusia. Problema complicată e că atenţia e spre Siria ca punct de origine, organizare şi coordonare a acestui atac de la Paris. Dar în Siria nu exită o entitate statală care poate avea capacitatea realistă de a acţiona asupra ISIS şi de a face asta într-o maneiră legală. Acum totul ţine de capacitatea Parisului de a negocia şi de a genera un proiect comun”, conchide Cristian Diaconescu.
Constituţia Franţei va fi modificată
Hollande le-a cerut parlamentarilor francezi, în discursul de ieri, să adopte prin lege instituirea stării de urgenţă timp de trei luni, pentru ca forţele de ordine să poată acţiona cu puteri sporite. Preşedintele a cerut, de asemenea, ca în acest interval să se facă un proiect de modificare a Constituţiei, care să permită reacţii adaptate la ameninţări de natură teroristă. Noile reguli ar trebui să permită şi interceptări, vechea lege fiind “depăşită de avasnul tehnologic”.
Hollande a anunţat că va spori efectivele de securitate ale Franţei. Se vor angaja 5.000 de poliţişti şi jandarmi, 1.000 de lucrători vamali. În armată nu se vor mai face reduceri de personal până în 2019
“Este vital ca Europa să poată expulza cetăţenii pe care nu-i doreşte. Trebuie o protecţie sporită a graniţelor. Dacă Europa nu-şi poate proteja graniţele exterioare, se va reveni la graniţele naţionale. Iar asta va înemna dezintegrarea Uniunii Eropene”, Francois Hollande, preşedintele Franţei.
