Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Basarabia sărbătoreşte astăzi 20 de ani de la revenirea la grafia latină şi proclamarea limbii române drept limbă de stat. Aproape un deceniu, însă, limba română a fost neglijată de autorităţile comuniste pro-ruse. Guvernanţii au încercat să modifice sistemul de învăţământ pentru a rusifica noua generaţie şi a o determina să-şi uite adevărata istorie. Chiar dacă au scos cuvântul "Română" din denumirea oficială a sărbătorii "Limba Noastră cea Română", comuniştii au ignorat-o în fiecare an. Nici astăzi, preşedintele în exerciţiu Vladimir Voronin nu se află în ţară.
Basarabenii sunt calmi şi din fire răbdători, dar până acum, orice atac al autorităţilor pro-ruse asupra limbii române a fost respins energic de forţa străzii. Românii de peste Prut au ştiut să-şi conserveze micile victorii în momente de cumpănă şi să-şi apere tradiţiile şi cultura strămoşească prin cântec şi poezie în aşteptarea unui nou moment politic prielnic pentru încă un pas care să ducă la reintegrarea culturală a celor două maluri ale Prutului.
În perioada sovietică, mai multe state, printre care Republica Moldova, Ucraina şi Belarus riscau să-şi piardă identitatea limbii, de aceea în 1989 s-a decis decretarea limbii române ca limbă de stat în Republica Moldova şi revenirea la grafia latină, care a fost interzisă de sovietici la 10 februarie 1941.
După Marea Adunare Naţională de la Chişinău, din 27 august 1989, la care sute de mii de moldoveni ceruseră proclamarea limbii române ca limbă de stat şi revenirea la grafia latină, la 31 august Sovietul Suprem al republicii (parlamentul) a votat legile care îndeplineau aceste cerinţe. Discuţiile din Sovietul Suprem au avut loc într-o atmosferă tensionată. Încă din 16 august începuseră greve ale muncitorimii rusofone împotriva decretării limbii "moldoveneşti" ca limbă de stat, cerându-se acordarea aceluiaşi statut şi limbii ruse.
Istoria sărbătorii "Limba Noastră ce Română" începe cu procesul desprinderii de Uniunea Sovietică şi emanciparea poporului din stânga Prutului. Anual această sărbătoare este marcată cu manifestări de înalt patriotism, de regăsire a rădăcinilor, consemnată prin poezie, cântec şi joc, prin repunerea în drepturi a vechilor tradiţii populare şi a momentelor care le-au marcat istoria. Şi în Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova, care a fost adoptată pe 27 august 1991, a fost consfinţit rolul limbii române în calitate de limbă de stat a Republicii Moldova. Autorităţile comuniste au anunţat că originalul Declaraţiei de Independenţă a ars în proporţie de 80% în timpul vandalizării clădirilor Preşedinţiei şi Parlamentului pe data de 7 august 2009.
Treptat, Miscarea de eliberare naţională a scăzut din intensitate, promotorii limbii române s-au divizat în diferite partide şi grupuri de interese, iar Constituţia din 1994 a statuat drept limbă de stat "limba moldovenească", inclusiv pe fundalul conflictului transnistrean, cauzat - potrivit unor lideri de la Chisinau, dar si de la Tiraspol si Moscova - de relaţiile prea strânse dintre Republica Moldova şi România şi posibila unire a celor două state.
Problema limbii vorbite a trecut şi ea pe plan secund în ultimii ani din cauza factorului politic şi a legislaţiei care păstrează glotonimul de "limbă moldovenească". Sărbatoarea "Limba Noastră cea Română" şi-a pierdut din importanţa pe care o avea la începutul anilor '90, când era considerată la fel de importantă ca Ziua Independenţei. În 2004, în timpul guvernării comuniste, cele două sărbători au fost comasate, instituindu-se "Ziua Republicii".
Conform datelor ultimului recensamant al populatiei realizat în 2004, 58,8% din locuitorii Republicii Moldova au declarat că vorbesc de obicei în "limba moldovenească", 16,4 la suta în limba română, 16% în limba rusă, 3,8% în limba ucraineană, 3,1% în limba găgăuză şi 1,1 la suta în limba bulgară.
"Lupta pentru afirmarea limbii române continuă astăzi în Basarabia într-o formulă nouă", susţine primarul liberal al Chişinăului, Dorin Chirtoacă. "Aspiraţiile pentru limba română şi alfabetul latin continuă prin dorinţa de integrare europeană. Realizarea acestui obiectiv va însemna şi împlinirea idealului nostru naţional", a spus Dorin Chirtoacă.
