Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Flamanzilor şi valonilor le-a luat nouă luni – cam cât stă fătul în burta mamei – să-i dea Belgiei un guvern. După criza istorică, în fruntea noului executiv a fost desemnat un premier flamand.
Flamanzilor şi valonilor le-a luat nouă luni – cam cât stă fătul în burta mamei – să-i dea Belgiei un guvern. După criza istorică, în fruntea noului executiv a fost desemnat un premier flamand.
Creştin-democratul flamand Yves Leterme a fost desemnat ieri de regele Albert al II-lea la conducerea noului guvern belgian, “născut” după o criză politică istorică, de peste nouă luni, care risca să împartă ţara în două. Din cauza duratei sugestive a crizei politice, colegii din executiv l-au poreclit pe noul premier “Le Terme” (joc de cuvinte, care sugerează o sarcină ajunsă la termen). Într-un scurt comunicat, suveranul belgian a transmis că “a aceeptat demisia domnului Guy Verhofstadt din funcţia de prim-ministru şi l-a numit, la propunerea lui, pe domnul Yves Leterme în postul de premier”.
HETEROCLIŢI. Noul guvern are 15 miniştri şi şapte secretari de stat, proveniţi din cinci formaţiuni, între care trei valone (socialiştii, liberalii şi partidele de centru) şi două flamande (creştin-democraţii şi liberalii). Echipa guvernamentală moştenită de Leterme este heteroclită, dar nu datorită alegerii, ci mai degrabă acceptării unei soluţii de compromis, pentru a ieşi din impas, potrivit comentariilor analiştilor politici citaţi de AFP. Ea se află, oricum, într-un echilibru fragil, flamanzii şi valonii având păreri divergente privind viitorul ţării, care se adaugă unei mentalităţi politice diferite şi, nu în ultimul rând, rivalităţilor personale. Leterme va trebui să îşi impună programul său socio-economic, prevăzut până în 2011, mai susţin analiştii politici.
Dar chestiunea reformei de stat, care îi aduce în opoziţie pe flamanzi (60% dintre belgieni, adepţi ai unei puternice autonomii regionale) şi pe valoni (40%), care vor un stat puternic, nedespărţit, fac nesigură supravieţuirea guvernului până în vara viitoare, când vor avea loc alegeri regionale. Oricum, potrivit ultimului sondaj, 63% dintre belgieni nu au încredere în noul guvern.
sanziana.stancu@jurnalul.ro
