Capitalele Uniunii Europene

Capitalele Uniunii Europene Viitorul continentului european se hotaraste in cele trei capitale ale Uniunii Europene: Bruxelles (Belgia), Strasbourg (Franta) si Luxemburg, capitala statului cu acelasi nume.

Intre membrii UE a fost o competitie acerba pentru a gazdui una dintre institutiile europene. Orgoliile si interesele puse in joc erau imense. Un exemplu in acest sens este cazul Parlamentului European care, datorita ambitiei a trei state, este divizat intre trei orase: secretariatul la Luxemburg, sedintele plenare la Strasbourg si comitetele la Bruxelles. De altfel, orasul belgian este capitala "de facto" a Uniunii Europene. Comisia, Consiliul Uniunii Europene si multe comitete isi au sediul aici.

Bruxelles nu a fost de la inceput in carti

La infiintarea Comunitatii Europene a Carbunelui si a Otelului (CECO), forul de la care s-a dezvoltat ulterior Uniunea Europeana, fiecare stat a propus un oras. Franta a propus Saarbrucken, care era inca pe teritoriul ei, Luxemburg - propria capitala, Olanda a ales Haga, iar Belgia - Liege. Cum liderii europeni nu s-au putut pune de acord, institutiile au fost impartite intre Luxemburg si Strasbourg. Cativa ani mai tarziu, problema s-a pus din nou. De data aceasta au fost selectate Bruxelles si Strasbourg. Alegerea Bruxelles-ului insemna recunoasterea oficiala a implicarii Belgiei in realizarea constructiei europene si neutralitatii sale din cel de-al doilea razboi mondial, dar si de data aceasta era vorba de o hotarare provizorie.

Decizia definitiva a fost luata abia in 1992, de Consiliul European de la Edinburgh.

Infrastructura sa exceptionala, localizarea sa in inima Europei recomandau Bruxelles-ul drept cea mai potrivita solutie. Strasbourg-ul a trebuit sa se multumeasca doar cu Parlamentul European, ceea ce nu era insa tocmai rau pentru un oras pe care Parisul inca il considera "de provincie". Si Luxemburg-ul a primit drept compensatie unele institutii "de mana a doua": Curtea de Conturi si Curtea de Justitie.

Toate drumurile duc in Belgia

Bruxelles-ul a avut mult de castigat de pe urma statutului sau de capitala a UE. El este considerat in prezent Washington-ul european, numele sau fiind asociat automat cu actiunile UE. Nu mai putin de 2.000 de companii internationale isi au sediul sau filiala aici, dintre care multe nume de referinta: Coca-Cola, IBM, Sony, Siemens, Toyota, Shell, iar 30.000 din cei un milion de locuitori ai orasului sunt functionari europeni care lucreaza in ambasade, ziaristi sau membri ai organizatiilor de lobby.

Extinderea de la 1 mai, ca si trecerea unor prerogative de la nivel national la nivel european, va spori, dupa toate probabilitatile, importanta Bruxelles-ului. Este simplu de inteles de ce in 1981, cand Parlamentul European a vrut sa-si construiasca un sediu nou la Bruxelles pentru a fi mai aproape de Comisie, Franta s-a opus categoric. (Diana Rucinschi)

Sediul de la Strasbourg, incert

Membrii Comitetului pentru Control Bugetar al Parlamentului European au cerut saptamana trecuta ca sedintele forului legislativ al Uniunii sa aiba loc doar la Bruxelles, iar sediul de la Strasbourg sa gazduiasca Universitatea Paneuropeana. Motivul il constituie cheltuielile prea mari implicate de existenta a trei capitale ale Uniunii, cheltuieli care se ridica la 185 de milioane de euro pe an. Suma ar deveni mult mai mare dupa 1 mai, data cand zece noi state se vor alatura comunitatii europene. (Irina Cristea)