Un neurochirurg francez de origine romana a inventat o casca originala. Forma ei redirectioneaza socul in zonele rezistente ale capului ca sa evite un traumatism cranian.
ANA-MARIA LUCA
Catalin Obreja are 39 de ani si a plecat din Romania, impreuna cu sotia sa, acum 14 ani. Presa franceza l-a descoperit pe medicul neurochirurg roman acum cateva saptamani, tocmai cand a lansat site-ul pe care isi promoveaza inventia: o casca de protectie care anuleaza efectele loviturilor.
Medicul neurochirurg a cercetat indelung traumatismele craniene si leziunile cerebrale. "O leziune cerebrala nu se repara niciodata. Dupa impact putem face mult prea putin din punct de vedere medical", explica doctorul Obreja. Asa ca a inventat o casca. Pentru ea a luat un premiu in 2001 de la agentia franceza de valorificare a cercetarii.
O IDEE PUSA IN PRACTICA. De cateva saptamani, medicul roman a lansat la Saint Quentin, in Franta, noul tip de casca de protectie deja cunoscuta de public. A organizat o mica firma care incearca sa vanda creatia sa.
Casca permite si incepatorilor in ale ciclismului, rolelor, patinelor cu rotile sau in ale sporturilor nautice sa nu-si mai faca griji ca se vor rani iremediabil. Casca doctorului Obreja nu e totusi recomandata si motociclistilor. Casca a fost brevetata in Franta, dar si in alte tari europene. Este facuta dintr-un aliaj special din policarbon si fibre de carbon fabricat in parte la Chauny, dar si in regiunea Bretagne, in centrul Frantei, si a fost realizata pe principiul repartizarii socului in partile mai rezistente ale craniului uman. In felul acesta nu mai apare traumatismul cranian si nici leziunea cerebrala.
TEORIE
Catalin Obreja este si cel care a incercat sa explice unele mistere ale neurologiei care urmeaza traumatismelor craniene, precum pierderi ale cunostintei. El considera ca se datoreaza unor valuri de presiune. "Fenomenul stereotactil", dupa cum l-a numit Obreja, explica de ce unii pacienti nu au tulburari neurologice dupa accidente si de ce altii au. Teoria lui Obreja ia in considerare si interactiunile care au loc intre craniu si creier. Vibratiile secundare create de interactiunea dintre craniu si creier determina o presiune secundara care patrunde adanc in creier, spune Obreja.Citește pe Antena3.ro


