Cearta - Aparare excesiva la Pentagon

Serviciile militare de informatii de sub umbrela Pentagonului adunau in secret date despre situatia financiara a sute de cetateni americani sau straini prin "scrisori de securitate nationala".

Proaspatul scandal care a luat pe sus mediile politice si de informatii din SUA a fost provocat de dezvaluirile cotidianului New York Times, care relateaza ca Pentagonul a folosit "scrisori de securitate nationala" pentru a cere date despre anumite persoane, referitor la situatia lor financiara. Problema este cu atat mai incurcata cu cat exista, pe de o parte, foarte multi experti care contesta dreptul agentiilor militare de spionaj de a recurge la astfel de instrumente pentru spionaj intern, iar, pe de alta parte, CIA si FBI contesta autoritatea Pentagonului de a intreprinde actiuni care vizeaza spionajul civil. Militarii au trimis in ultimii doi ani in jur de 500 de astfel de scrisori de siguranta nationala, care le permit accesul la date confidentiale financiare ale clientilor anumitor firme americane sau internationale care au sediu in SUA.

CONTRE. Cel mai scandalizat de actiunile militarilor este Biroul Federal de Investigatii, care sustine ca Pentagonul si CIA nu au autoritatea de a investiga registre de contabilitate si de a cere date financiare despre anumite persoane, se mai arata in New York Times. Iar asta deoarece companiile de pe piata americana stiu ca astfel de cereri vin de la FBI, acesta avand prin prevederile legilor americane autoritatea de a cere astfel de date. Pana acum nu se stia ca Pentagonul are dreptul de a emite acest gen de acte, prin care sa ceara acces la informatii sensibile despre clientii corporatiilor, bancilor si firmelor de pe teritoriul SUA.

"NONCOERCITIE". Disputa este cu atat mai aprinsa cu cat Pentagonul, ca si CIA, luata la ochi separat, a invocat faptul ca "scrisorile de securitate nationala" pe care le-a trimis anumitor companii au caracter "noncoercitiv". Desi, dupa adoptarea noilor legi privind lupta impotriva terorismului (The Patriot Act), Pentagonul a cerut ca aceste scrisori sa poata avea caracter imperativ, Congresul a respins acest amendament pe motivul ca ar permite un amestec prea mare al serviciilor militare de spionaj in arena civila. Faptul ca Pentagonul a folosit aceasta tehnica este justificata astfel de purtatorul de cuvant al institutiei, maiorul Patrick Ryder: "Scrisorile ofera numeroase indicii de urmat si cu care deseori sunt coroborate dovezi, in contextul activitatii de contraspionaj". Tot ca sa dea de inteles ca Pentagonul nu are alte interese ascunse, Thomas A. Gandy, un oficial al armatei citat de New York Times, a declarat: "Daca aflam ca o persoana are o avere inexplicabil de mare din motive care nu au nimic de-a face cu spionajul, noi ne retragem".