Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cehii îşi aleg pentru prima dată preşedintele prin vot direct. Ei au început să voteze vineri, pentru a-şi alege preşedintele, în cadrul unui scrutin de două zile, care ar putea aduce în fruntea statului un proeuropean, după un deceniu în care la cârmă s-a aflat euroscepticul Vaclav Klaus.
De la destrămarea Cehoslovaciei şi adoptarea Constituţiei în 1992, toţi preşedinţii cehi au fost aleşi de Parlament.
Nouă candidaţi, dintre care doi foşti premieri şi un artist nonconformist, mândru de tatuajele ce îi acoperă întreg corpul, sunt în cursă pentru a-i succeda lui Vaclav Klaus.
Prezenţă numeroasă
Se estimează o prezenţă record la urne de aproximativ 80 la sută, după cum a precizat pentru Radio România Actualităţi însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Republicii Cehe în România, Pavel Kobliska.
„Nu există îndoială că societatea cehă este pregătită să îşi aleagă în mod direct preşedintele. Au existat dezbateri lungi în Parlament până când anul trecut a fost luată această decizie şi deci cred că populaţia este dornică de o astfel de experienţă. Există aşteptări mari. Studiile, sondajele, anunţă o prezenţă de aproape 80% la urne, deci chiar mai mult ca la parlamentare”, a declarat Pavel Kobliska. „Este necesar să repet totuşi că Cehia este o republică parlamentară în continuare şi aşa va rămâne, chiar cu votul direct pentru preşedinte. Deci relaţiile de putere nu cred că se vor schimba. De fapt se va ajunge la o reprezentativitate directă şi mult mai activă a preşedintelui în faţa cetăţenilor”, a adăugat acesta.
Posibil al doilea tur
Dacă niciun candidat nu obţine majoritatea absolută, al doilea tur e prevăzut pe 25 şi 26 ianuarie. Favoriţi acum sunt Miloš Zeman, premier de stânga între 1998 şi 2002, şi centristul Jan Fischer care, în 2009-2010, a condus un Cabinet provizoriu. Potrivit ultimelor sondaje, cei doi s-ar bucura de 20-25% din intenţiile de vot, cu un avantaj uşor pentru Zeman. Le urmează trei reprezentanţi ai partidelor.
Tatuat din cap până în picioare
Tinerii cehi însă par să-l prefere la Castelul din Praga pe Vladimir Franz, compozitor şi pictor, cunoscut pentru tatuajele cu care s-a împodobit din cap până în picioare. Chiar şi fa]a îi este acoperită de tatuaje. Supranumit "Avatar" sau "Franz Joseph al II-lea", acest candidat, care în sondaje figurează între locurile 3 şi 6, vine cu un mesaj de responsabilizare a societăţii civile.
El face uz de o retorică ce prinde la cetăţenii elitişti, pe lângă sprijinul pe care îl atrage în rândul tinerilor, datorită tatuajelor care îl acoperă din cap până în picioare. Absolvent de Drept, pictor şi compozitor în vârstă de 53 de ani, el spune că şi-a orientat viaţa spre artă, pentru a nu fi nevoit să coopereze cu totalitarismului regimului din epoca comunistă.
Franz pledează pentru o societate educată, cultă şi tolerantă care să-şi revendice, nu numai drepturile, ci să-şi asume totodată îndatoririle, responsabilităţile şi criticile, fiind de părere că „s-a produs o alienare a politicii, iar cetăţenii au senzaţia că nu mai pot altera funcţionarea statului” . El are un uşor avans în faţa candidatului de centru-dreapta şi actual ministru de Externe, Karel Schwarzenberg.
Doamnele
Şi trei femei au intrat în competiţia pentru funcţia supremă, dar cu şanse foarte mici, potrivit agenţiei France Presse: Bobošíková, preşedintă a mişcării eurosceptice "Suveranitatea", Tat'ana Fischerová, actriţă şi fostă deputată, şi Zuzana Roithová, eurodeputată creştin-democrată.
Revenind la favoriţi: Miloš Zeman, adept al economiei sociale de piaţă, e cunoscut pentru încăpăţânarea sa şi retorica viguroasă, presărată cu ironii, iar Jan Fischer e un statistician reputat, căruia, însă, criticii îi reproşează lipsa de carismă şi trecutul communist.
Campania electorală s-a încheiat joi cu o dezbatere televizată la care au participat cei nouă candidaţi la Preşedinţie.
Viitorul preşedinte va fi al treilea de la independenţa Republicii Cehe, în 1993, după fostul disident şi dramaturg Václav Havel, decedat în 2011, şi Vaclav Klaus, al cărui mandat expiră la 7 martie. Deşi preşedintele ceh nu are prerogative atât de ample precum cel din SUA sau Franţa, el numeşte sau destituie prim-ministru şi pe alţi membri ai Guvernului, ratifică legile adoptate de Parlament şi are un drept de veto pe care Parlamentul îl poate eschiva votând din nou o lege.
Euroscepticul
Fischer sau Zeman îl vor înlocui în martie pe actualul locatar al Castelului din Praga, un eurosceptic convins, care a declarat că UE „s-a angajat pe un drum fără ieşire”, singura soluţie fiind să dea înapoi. El este şi misogin declarat, care a destituit-o pe titulara Apărării, Karolina Peake, şefă a partidului de centru-dreapta Lidem, pe motiv că „bărbaţii din Armată nu ar accepta o tinerică”. Contrar legalizării căsătoriilor gay şi critic faţă de cei care avertizează asupra schimbărilor climatice, Klaus şi-a ridicat împotrivă şi partenerii europeni când a ţinut în şah UE în 2009, după ce a refuzat să semneze Tratatul de la Lisabona, deşi Parlamentul îl votase.
Guvernul, slăbit
Guvernul de centru-dreapta, la putere în Cehia, va trebui să se confrunte la o dată care nu a fost încă stabilită cu o moţiune de cenzură depusă de opoziţia de stânga, ca urmare a aprobării de către premierul Petr Necas a unei controversate amnistii, decretate la începutul lunii ianuarie de preşedintele în exerciţiu. Criticii acestei amnistii o apreciază ca fiind prea clementă, în special în legătură cu persoanele acuzate de corupţie. Slăbit de politica sa deloc pe placul populaţiei, de austeritate bugetară, dar şi de scandaluri de corupţie, Guvernul a pierdut progresiv majoritatea în Camera Inferioară, unde coaliţia nu mai dispune decât de 98 din 200 de voturi.
Citește pe Antena3.ro
