Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Dincolo de toate dezbaterile electorale, la Bruxelles pare cert că actualul director general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Christine Lagarde, va fi următoarea preşedintă a Comisiei Europene, sau cel puţin este preferata cancelarului Angela Merkel. Pe de altă parte, numirea lui Lagarde i-ar prinde bine şi preşedintelui Franţei, François Hollande, a cărui popularitate se află la niveluri minime, comentează luni ziarul ABC, potrivit Agerpres.
'Pe de altă parte avem nevoie de o femeie', comenta un ambasador comunitar a cărui ţară este gata să o sprijine pe directoarea FMI, în ciuda reputaţiei proaste pe care a căpătat-o această instituţie în ultimii ani de criză financiară, inclusiv troica.
Faptul că este franţuzoaică nu ridică nicio problemă majorităţii ţărilor şi ar putea fi un lucru chiar bun pentru François Hollande, aflat la cel mai scăzut nivel al popularităţii unui preşedinte al Republicii. Ea poate construi punţi cu centru-dreapta în momentele dificile care se anunţă în cazul în care se confirmă victoria Frontului Naţional la alegerile europene. Pe de altă parte, ţinând cont de situaţia actuală a economiei franceze, Lagarde ar fi o garanţie că politica comunitară este cea mai în măsură să ajute Franţa.
În orice caz, mandatul pe care liderii i-l vor da lui Van Rompuy la 27 mai va include, potrivit unor surse diplomatice, 'întregul pachet de numiri', nu doar pe cel al preşedintelui Comisiei, pentru care Lagarde îndeplineşte toate condiţiile. Este vorba şi de preşedintele Consiliului, care de asemenea se reînnoieşte şi pentru care Juncker pare croit pe măsură, de preşedintele Eurogrupului, la care aspiră ministrul spaniol Luis de Guindos, sau de Înaltul Reprezentant pentru Politică Externă.
Singura dată care nu se poate schimba este cea a alegerii preşedintelui Parlamentului, în primul plen al legislaturii, din 30 iunie, la Strasbourg. Această decizie va da o idee despre cum vor fi viitoarele negocieri. Conform majorităţii versiunilor din Consiliu, Van Rompuy va încerca să amâne absolut totul, pentru a putea încheia toate schimbările în acelaşi timp. Pentru aceasta are timp la dispoziţie până în noiembrie, când expiră mandatul Comisiei.
Nu puţine personalităţi politice, considerate 'candidaţi surpriză', ar putea ieşi la iveală în cazul în care liderii europeni vor decide să nu ţină cont de rezultatele alegerilor. De altfel, primul ministru finlandez, Jyrki Katainen (PPE), a declarat deja că este disponibil. În cazul desemnării candidaţilor conform procedurii tradiţionale, se pregătesc două persoane ca soluţii de compromis, ambele femei: Christine Lagarde, directorul general al FMI, şi primul ministru danez, Helle Thorning-Schmidt.
Lagarde are ca inconvenient faptul că nu a câştigat niciodată nişte alegeri şi nici măcar nu a vrut să se prezinte la aceste alegeri, pentru care ar fi trebuit să renunţe la postul său de la Washington, fără să aibă măcar certitudinea că va fi sprijinită de alegători. Dar, în acest caz, sprijinul cancelarului Angela Merkel contează mai mult decât voturile, conchide ABC.
