Comuna ridicata cu banii castigati de la greci

Bosanci este punctul de plecare al sucevenilor catre Grecia. Din cei aproape 6.000 de locuitori care alcatuiesc comuna, 2.000 sunt plecati la munca in afara tarii. 1.500 sunt numai in capitala greaca, in timp ce restul de 500 sunt impartiti in Germania si Austria.

PLECARE. Dis-de-dimineata, bosancenii isi iau la revedere de la rudele si de la prietenii lor

Plecarea catre Atena se face din Suceava. Autocarele au programate doua curse pe saptamana, luni si vineri, de la ora 6:30 dimineata. Bosancenii se aduna cu mic, cu mare inca de la ora 5:30 pentru a-si pregati plecarea. "Suntem obisnuiti, ce naiba, doar nu e prima oara cand plecam. Multi dintre noi am mai fost de cel putin trei ori in Grecia", ne spune ironic unul dintre bosanceni. Altii nici macar nu vor sa vorbeasca despre asta. "E, ce sa va zicem. Plecam la munca in Grecia si gata." Chiar daca bosancenii s-au dovedit a fi oarecum reticenti fata de bucuresteni, si nu numai, am reusit sa aflam ca o mare parte se duce catre munca din domeniul constructiilor, in timp ce femeile ocupa posturi de menajere sau baby-sitter. In ceea ce priveste salariul, "grecii nu platesc mult". Salariul mediu pe care il ia un roman este de 1.000-1.100 de euro. Iar femeile se incadreaza intre 600 si 700 de euro.

REGIM SEVER. Dar de ce pleaca totusi? Pentru ca, "atentia romanilor s-a indreptat catre alte tari vest-europene mult mai permisive in privinta muncii la negru. Grecia a devenit, alaturi de Italia sau Spania, una din tintele principale ale cetatenilor romani care cauta un loc de munca mai bine platit. La un moment dat, au fost niste semnale cum ca si Grecia ar dori sa intre in acelasi regim ca Norvegia. Insa pana acum nu s-a intamplat acest lucru. Autoritatile grecesti s-au limitat, pana in momentul de fata, doar la a cere mai multe informatii cetatenilor care solicita intrarea in aceasta tara. Cu toate astea, comparativ cu statele europene care colcaie de imigranti romani, societatea elena a impus restrictii clare cu privire la cei care ii incalca ilegal teritoriul. Nu conteaza daca romanii nostri sunt cuminti acolo si isi vad de treaba lor. Au plecat din tara in care s-au nascut pentru ca nu le-a fost bine. Si daca nu le-a fost bine, inseamna ca nu le-a placut munca, cred grecii.

PLECAREA. Desi la inceput nu prea interesati de discutie, angajatii Primariei din Bosanci ne-au prezentat cateva date cu privire la cei care au plecat din comuna dupa 1993. Din aproximativ 2.000 de localnici plecati, 1.500 s-au orientat catre Grecia. Cei mai multi sunt tineri. De la 18 ani in sus. Intre 40 si 45 de ani sunt putini care pleaca. Nici nu le convine. Autoritatile din Grecia aproba foarte greu sa-ti aduci copiii acolo sau sa faci reintregirea familiala pe teritoriul lor. Nu se stie care au fost criteriile de selectie, insa bosancenii sustin ca "a devenit o traditie". Dupa ce a plecat o familie, au plecat si altele. La intoarcerea in tara, ei investesc banii in modernizarea caselor. S-au construit vile peste vile, iar interiorul lor este reamenajat de la an la an. "Fiecare isi doreste sa aiba casa cea mai frumoasa. Daca va plimbati pe aici, o sa vedeti ca sunt unele care se invart dupa soare. Nici nu stiu ce sa mai faca la ele. De fiecare data cand se intorc, vin cu cate o idee noua", ne spune unul dintre angajatii Primariei.

REGULI STRICTE. Inca din perioada comunista, bosancenii au inceput sa plece inspre Grecia. Atunci insa, cei mai multi patrundeau ilegal. "Acum nu se mai merge prin Bulgaria, ci pana la Bruxelles. De acolo se ia avionul catre Grecia. Si nici asa nu se patrunde foarte usor. Ori te duci pe un loc de munca sigur acolo, ori trebuie sa ai motive bine intemeiate", aflam de la Dragos Carp, ajutorul primarului din Bosanci. Nu se merge decat cu contact, invitatie sau "vaucher". Ca imigrant ilegal intri foarte greu. "Si eu am fost in Grecia, in scopuri turistice, dar credeti-ma ca nu mi-am dorit sa raman acolo. Mi-a lasat un gust amar. Grecii nu sunt deloc sociabili. Nici cu romanii si nici cu albanezii. Cel putin albanezii le fac foarte multe probleme. Ca turist, trebuie neaparat sa ai vaucher, sa vada ei ca ai cazare, masa asigurata si tot ce trebuie", continua el.

DE-AI CASEI. In ceea ce priveste cersetorii romani, acestia nu au nici o sansa sa supravietuiasca in Grecia. Autoritatile sunt foarte dure, iar amenzile, destul de mari. Desigur, si in Atena sunt cersetori, dar numarul lor este mic. Si sunt ai lor, cum s-ar spune, de-ai casei. Un alt lucru interesant l-am aflat de la primarul Bosanciului. Tot in Grecia se afla si cea mai importanta comunitate de aromani. Grecii le spun cuto-vlahi. Diferite surse estimeaza ca in prezent in Grecia traiesc intre 700.000 si 1.200.000 de cetateni de origine aromana. Potrivit prevederilor constitutionale, in Grecia nu sunt insa recunoscute minoritatile nationale. Astfel, aromanii sunt considerati greci romanizati, iar autoritatile manifesta o ostilitate fatisa fata de orice manifestare a apartenentei acestora la romanism.

PROFILUL MUNCII. Ce-i determina pe bosanceni sa plece la munca in afara: starea materiala, lipsa locurilor de munca din Suceava. Judetul e izolat, industrie nu mai este, din agricultura se castiga prea putin. Numai pensionarii se mai ocupa de agricultura. Asta pentru ca nu mai au alta ocupatie. "Grecii se minuneaza de romani si de cat pot sa munceasca ei. Tocmai din cauza asta ii exploateaza la maximum. Sa-i vedeti cum sunt. Te mai ajuta, dar fac o departajare sociala. Iar in ceea ce priveste munca, nu te lasa sa lucrezi daca nu esti echipat complet. Pun mare accent pe profilul muncii. Bine, acum nici romanii nu prea au facut probleme.
Nu tu retele de prostitutie, nu tu furturi, nu tu droguri. Daca se fura, se fura intre ei, si asta se intampla cel mai des", ne spune Ion Dionisa, primarul. Tot el povesteste cum se descurca romanii acolo. Cum cheltuiesc doar 250 sau 300 de euro pe luna pentru a pune deoparte cat mai mult. Apartamentele in Atena costa in jur de 300 de euro pe luna, dar de obicei se cupleaza cate trei sau patru intr-unul. Banii pe care ii strang ii trimit acasa lunar. Doar cativa romani au reusit sa-si deschida o afacere acolo. Un restaurant cu specific romanesc sau un magazin de unde poti cumpara alimente romanesti. S-au infiintat chiar si doua ziare pentru romanii de acolo, Curierul Atenei si Actualitatea Romaneasca.

IDEI PROPRII. Romanii se integreaza bine in societatea elena. Daca nu le provoaca "daune", nu e nici o problema. Multi dintre ei invata si limba foarte usor. Chiar daca au fost prieteni aici in Romania, in Grecia situatia se schimba, pe principiul "frate, frate, da’ branza-i pe bani". Uneori ajung sa-si fure unul de la altul. Au biserica la care se slujeste in limba romana. Se duc la slujbe saptamanal si dau bani pentru biserica. "Romanii din Atena, inainte sa vina acasa in concediu, fac o mica coleta pentru Biserica Adormirea Maicii Domnului din Bosanci, de aici. Pun fiecare cat pot.
Eu merg des la ei si mai tin cate o slujba", sustine preotul bisericii din Bosanci, parintele Belei Ioan. Romanii trebuie sa se adapteze la societatea greaca. Ei stiu ca nu se duc sa ramana acolo, ci doar sa munceasca. Fiecare are propriile idei de a-si cheltui banii o data ajunsi in tara. Unii viseaza la ateliere de tamplarie, altii, la ateliere de constructii metalice. Se dezvolta dorinta de a face o afacere. Dar, asa cum stiu sa munceasca, stiu sa se si distreze. In general, sfarsitul de saptamana si-l petrec la tavernele grecesti sau la padure. Isi gasesc timp pentru sport, mai ales pentru fotbal, pentru teatru, pentru opera, biblioteci sau discoteca. Vara se intorc acasa. Daca nu se casatoresc acolo, o fac aici.

Propunere de emigrare: "Grecia, tot inainte!"

CURAJ. Ungureanu Iuliana s-a aflat printre cei care au indraznit sa emigreze imediat dupa Revolutie

Ungureanu Iuliana a plecat din Bosanci in Grecia la inceputul anului 1992. "Impreuna cu prietenul meu de atunci, actualul sot, am hotarat sa plecam din tara. Nu stiam incotro sa ne indreptam sau de ce simtim neaparat nevoia sa plecam. La un moment dat am zis: "Hai in Grecia, ca e la moda!". "Hai in Grecia", a zis si el. "Catre Grecia, tot inainte atunci!". Nici nu ne trecea prin cap in momentul ala ce peripetii o sa traim. Evident ca am plecat ilegal. Prin Bulgaria. Ne-am strans 16 persoane, printre care si fratele, si un verisor de-al meu. Ne-am gasit calauza si ne-am imbarcat in cinci masini. Am dat 250 de dolari pentru drum. Si la vremea aia erau bani, nu gluma. De-abia pe drum ne-am dat seama ce riscuri sunt si ne gandeam sa ne intoarcem. In fine, am plecat. Am trecut cu masinile, iar din vama, de unde nu am putut trece cu bagajele, am ramas cu mainile in buzunar."

AVENTURI. "Pentru noi era important sa ajungem, ca acolo aveam adresa de la un hotel, gasisem si un post de menajera destul de bun... numai sa fi ajuns. Pana la urma am ramas intr-o gara. Acolo trebuia sa asteptam sa mai luam un tren care sa ne duca in Atena. In gara insa ne-au prins si am fost nevoiti sa ne imprastiem. Am mai ramas patru. Si sa vedeti cum am luat-o prin munti, iarna, la - 20 de grade. Si, in loc sa mergem inspre Atena, am mers inspre Turcia, pana la patru dimineata. Garile aratau ca niste chioscuri, nu intelegeam scrisul, ce-a fost! Ne-am oprit iar intr-o halta. Trenurile care treceau erau numai marfaruri. La un moment dat am zis hai sa ne predam, ca inghetam aici in munti. Pana la urma am plecat pe jos. Am mers un kilometru, timp in care faceam cu mana la masini, la trenuri, nu mai conta. Si nu o sa va vina sa credeti, dar, la un moment dat, un tren a dat inapoi si ne-a luat. A fost incredibil, nu credeam ca se poate intampla asa ceva. In tren, alta distractie. Nu aveam bilet si nu stiam ca putem sa cumparam din tren. Ne-au prins controlorii si am dat si noi cat am putut. Am schimbat trenul, l-am luat pe cel care mergea inspre Atena si intr-un sfarsit am ajuns in gara mare de acolo."

DOVADA DE INTELEGERE. "Tot patru ramasesem, dar cel putin aveam adresa de la hotel. Bani insa nu mai aveam. Trebuia sa luam un taxi pana la hotel, ca era mult de mers pe jos. Culmea, dar am gasit un taximetrist care stia vlahica. Cand ne-am oprit la hotel, i-am spus ca nu avem decat doi dolari. Nu mai stiu exact cat era cursa. Oricum mult mai mult. L-am rugat sa ne ierte si sa-mi dea numarul de telefon. I-am promis ca la primul salariu ii voi restitui. Dupa ce i-am povestit prin cate am trecut ca sa ajungem aici, taximetristul ne-a dus la o cunostinta de-a lui care ne-a gasit un loc de munca. A fost cea mai mare dovada de intelegere pe care am primit-o. Postul era tot de menajera. Desi aveam si eu unul asigurat, asta a fost mai banos. Am lucrat asa 13 ani."

REINTREGIREA, UN LUX. "Ne-am mai intors intre timp in Romania. Si, cand au dat drumul la acte, am venit. Mai mult munceam vara acolo. Cand dadea frigul, ne intorceam in Romania. Am lucrat ca menajera acolo si luam 500 de dolari. Sotul meu lucra in constructii si avea 5-6 euro pe ora. Ce pot sa va spun, este a doua mea casa acolo", ne povesteste Iuliana.

Un apartament de 30 de ani valoreaza circa 40.000 de euro, ne spune Iuliana. Unul mai vechi. Daca vrei apartament in centrul Atenei, si cu trei camere, platesti in jur de 200.000 de euro. "Actele pentru reintregirea familiala sunt cele mai scumpe. E un lux sa-ti aduci familia alaturi de tine. Iar pentru a face lucrul asta, un roman trebuie sa plateasca in jur de 600 de euro. Si asta in fiecare an".

"MUNCESC CA LA EI ACASA"

ANUNTURI. In Primaria din Bosanci, oamenii incearca sa-si dezvolte propriile afaceri Parerile bosancenilor sunt impartite. Daca unii nici macar nu vor sa mai auda de Grecia, altii se agata de fiecare contract de munca. "Am stat trei luni in Grecia. Eu m-am dus insa doar sa vizitez. Fratele meu muncea acolo, in constructii. Avea program de la ora opt dimineata la patru dupa-amiaza si lua 30 de euro pe zi. Mie mi s-a parut putin. Altii ajung usor la 40-50 de euro pe zi. Ca sa mai castige un ban in plus, lucra si noaptea. Dar cel putin era platit. Fiecare ora valora, ca sa zic asa, cam 5 euro", ne povesteste Balan Viorel, angajat al Primariei din Bosanci. In opinia lui, munca e la fel peste tot. "Ca la noi acasa." Oamenii insa nu i-au placut deloc. "Grecii sunt foarte reci. Se obisnuiesc greu cu cei din jurul lor si nu suporta alte natii. "Ei au o parere proasta despre tara noastra, dar, nu o data, s-a intamplat sa vina aici si dupa doua zile sa fie absolut incantati de ce au vazut si de modul in care au fost tratati. Ii ducem de fiecare data la munte, la mare, la padure si le place foarte mult. Pleaca alti oameni. A! Si stiti ce mi-a placut cel mai si cel mai mult? Faptul ca imediat dupa Jocurile Olimpice de la Atena, unde Romania s-a descurcat destul de bine, o mare parte din greci si-a schimbat parerea despre noi. Eu sunt convins ca multi dintre greci sunt constienti de posibilitatile romanilor si mai ales de cultura pe care o avem. Problema este ca sunt prea mandri ca sa o recunoasca. Pe de alta parte, nici noi nu ne straduim prea tare sa le explicam cum sta treaba. Romanii merg sa munceasca si atat. Au o tinta fixa, parca sunt teleghidati. Eu zic ca, inainte sa fim europeni, trebuie sa fim romani", continua el.

LUPTA

Nu sunt putini cei care lucreaza de 10-12 ani in Grecia. In ceea ce priveste viata pe care o au acolo, ei sustin ca este mult mai lejera decat a cetateanului american. Cu toate acestea, nici unul dintre ei nu poate spune ca traieste bine sau rau. Se zbat ca sa traiasca. Acolo trebuie sa apartii de cineva ca sa realizezi un lucru. De o companie sau de o agentie speciala pentru imigranti. Cei care isi gasesc singuri de munca trebuie sa fie foarte descurcareti, sa-i duca capul. Pentru ca nu toti accepta sa munceasca pe un post de zidar sau de tamplar. "Grecia, in afara de asezarea geografica, clima si monumente istorice, nu are absolut nimic pe care se poate baza. Industrie nu, agricultura nu. Agricultura noastra este mult mai dezvoltata.", spun romanii.