Procesul va fi reluat miercuri dimineaţă.
________________________________
Cei 115 cardinali sub 80 de ani, care au dreptul de a alege noul papă, s-au reunit azi, la bazilica Sfântul Petru şi vor intra în conclav în această după-amiază, pentru prima rundă de vot.
Papa este ales după ce două treimi dintre cardinali votează acelaşi candidat. În această seară va avea loc prima rundă de vot, iar de mâine, cardinalii vor vota de patru ori pe zi, de două ori dimineaţa şi de două ori seara.
Cardinalii scriu numele candidaţilor pe care îi susţin pe bileţele de hârtie, contabilizându-se apoi rezultatele. După această procedură, bileţelele sunt arse. Fumul rezultat iese pe un horn special instalat pentru această ocazie. Atâta timp cât fumul este negru, înseamnă că nu s-a ajuns, încă, la un rezultat. Când fumul este alb, înseamnă că s-a ales noul papă.
Cardinalii au fost îndemnaţi, în timpul slujbei speciale de azi dimineaţă să lucreze împreună pentru a construi unitatea Bisericii şi să coopereze cu succesorul lui Petru.
Cardinalul Angelo Sodano, decanul Colegiului cardinalilor, în predica sa din cadrul slujbei "Pro eligendo romano pontifice", i-a mulţumit lui Benedict al XVI-lea pentru "pontificatul său luminos" şi a afirmat că "cea mai mare operă de caritate este evanghelizarea", informează mediafax.ro.
Momentan, toţi ochii sunt aţintiţi la coşul de fum, însă au existat multe cazuri în care în loc de fum negru sau alb, pe horn a ieşit fum gri, fapt care a stârnit multe concluzii.
Potrivit lui Frederic Baumgartner, autorul cărţii "Behind Locked Doors: A History of the Papal Elections", metoda semnalelor cu fum este relativ recentă. Timp de secole, au fost utilizate clopote sau tunuri pentru anunţarea veştilor.
Credincioşii au început să se adune în piaţă zilnic, pe timpul conclavelor, şi să urmărească coşul de fum pentru a afla că a avut loc un vot abia începând de pe la 1800, iar primele alegeri la care cardinalii au utilizat două tipuri de fum pentru a anunţa rezultatului votului au avut loc în 1903, potrivit lui Baumgartner.
De asemenea, obţinerea unui foc bun doar din buletine de vot a reprezentat o provocare, situaţia ameliorându-se după pontificatul lui Pius al X-lea, de când s-a ordonat ca fiecare hârtiuţă utilizată în timpul conclavului să fie arsă. Acestui Papă i-a fost teamă că unii cardinali ar putea oferi informaţii presei. "Pius al X-lea s-a simţit ofensat de materiale publicate de ziare după alegerea sa", afirmă Baumgartner.
Iniţial au fost utilizate paie umede pentru înnegrirea fumului, fără să se obţină întotdeauna rezultatul scontat. În 1958, după două alarme false, cineva a avut ideea utilizării unor "bombe de fum". Culoarea era potrivită, însă Capela Sixtină a avut de suferit.
Cinci ani mai târziu s-au utilizat rachete militare de semnalizare, iar la primul dintre cele două conclave din 1978 s-au utilizat aditivi chimici, iar cardinalii "au ieşit icnind şi resprirând cu greu", scrie John Thavis în cartea sa, "The Vatican Diaries". La al doilea, au revenit la mai puţin ofensivele rachete militare de semnalizare, dar atunci când cardinalii l-au ales ca papă pe Ioan Paul al II-lea fumul a fost gri.
În 2005, Vaticanul vrea să nu mai greşească şi introduce două sisteme de ardere. Unul pentru arderea buletinelor de vot, celălalt pentru arderea unor cartuşe chimice în vederea colorării fumului. Exista, de asemenea, un plan de rezervă, potrivit căruia un clopot de zece tone, al nouălea cel mai mare din lume, să fie tras pentru a anunţa alegerea papei.
Cu toate acestea, după ce cardinalii l-au ales pe Benedict al XVI-lea, fumul care a ieşit pe coş a avut o culoare incertă. De asemenea, potrivit lui Thavis, au apărut probleme în Capelă, unde, de fiecare dată când era deschisă uşa pentru introducerea unor buletine de vot, în incinta pictată de Michelangelo pătrundea fum negru. "Cardinalii nu sunt tocmai nişte oameni îndemânatici", notează Bellitto.
Tot atunci, din cauza emoţiei, nimeni nu l-a mai alertat pe electricianul Vaticanului, care aştepta în clopotniţă, să tragă clopotul, scrie Thavis în cartea sa. Pentru ca situaţia să fie şi mai confuză, unele clopote au sunat, şi anume cele care au marcat ora şase, dar cel mare a anunţat alegerea papei cu o întârziere de 17 minute.
Citește pe Antena3.ro