Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Deja deţinător al unei console Play Station 2, ucigaşul de extremă-dreapta norvegian Anders Behring Breivik solicită acum o îmbunătăţire a condiţiilor de detenţie pe care le asimilează cu “tortura”, scrie France Presse, care precizează că acesta este nemulţumit în special pentru că nu a reuşit să obţină o consolă de jocuri.
În plus faţă de o scrisoare datată 29 ianuarie şi expediată mai multor redacţii, corespondenţa mai conţine patru pagini faţă-verso trimise autorităţilor penitenciare în luna noiembrie, în care extremistul care a ucis 77 de persoane la 22 iulie 2011 cere să i se îndeplinească 13 solicitări.
Aceste cereri se referă la drepturile sale fundamentale, cum ar fi posibilitatea de a se plimba sau de a comunica, şi alte solicitări mai anecdotice. El a cerut în special ca o consolă Playstation 2 pe care o are la dispoziţie să fie înlocuită cu versiunea 3, mai modernă, “cu acces la jocuri pentru adulţi pe care el să le poată alege”.
El a cerut de asemenea dublarea indemnizaţiilor săptămânale de 300 de coroane (36 euro) pe care le primeşte la fel ca orice alt deţinut, în special pentru plata transportului corespondenţelor sale.
În scrisoarea datată ianuarie, el a afirmat că în lipsa unei îmbunătăţiri a condiţiilor de detenţie, greva foamei pare “una dintre puţinele alternative” pe care le are.
“Greva foamei nu se va încheia înainte ca ministrul justiţiei (Anders) Anundsen şi directoarea KDI (Direcţia norvegiană a penitenciarelor) Marianne Vollan vor înceta să mă trateze mai rău ca pe un animal”, a adăugat el, adăugând va face cunoscută în curând data începerii grevei foamei.
“Ceilalţi deţinuţi au acces la jocuri pentru adulţi, în timp ce eu nu am dreptul să mă joc decât jocuri pentru copii, de un interes foarte scăzut. Un exemplu îl reprezintă «Rayman Revolution», un joc de aventură, a cărui urmare se numeşte «Marea evadare» conceput pentru copiii de trei ani”, scrie ucigaşul în vârstă de 35 de ani.
Menţinut la izolare din 2011 din motive de securitate, Breivik apreciază că s-a comportat exemplar şi că are dreptul la o ofertă de activităţi îmbunătăţită faţă de ceilalţi deţinuţi, pentru a compensa foarte strictul său regim carceral.
Printre celelalte exigenţe mai figurează încetarea percheziţiilor corporale cvasi-cotidiene într-una dintre cele două închisori unde îşi ispăşeşte pedeapsa de 21 de ani de închisoare (cu posibilitate de prelungire), acces la un PC, mai degrabă decât la o maşină de scris fără valoare, cu o tehnologie datând din 1873, posibilităţi mai bune de plimbare şi mai multe contacte cu lumea exterioară.
“M-aţi supus unui infern, şi nu voi mai reuşi să supravieţuiesc mult. Sunteţi pe cale să mă ucideţi”, a scris el autorităţilor carcerale, agitând deja ameninţarea unei greve a foamei în această scrisoare.
“Dacă mor, toţi extremiştii radicali de dreapta din lumea întreagă vor şti precis ce indivizi m-au torturat până la moarte. Acest lucru ar putea avea consecinţe pentru anumiţi indivizi pe termen scurt, dar şi când Norvegia va avea din nou un regim fascist în următorii 13-40 de ani”, avertizează el, prezentându-se drept un “deţinut politic”.
La 22 iulie 2011 Breivik a ucis mai întâi opt persoane, aruncând o bombă în apropierea Guvernului de la Oslo, apoi 60 de persoane, majoritatea adolescenţi, deschizând focul asupra unei adunări a Tineretului Partidului Muncii, pe insula Utoeya.
