Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Logica neimplicării directe a US Army într-un război între Rusia și Ucraina este simplă. Statele Unite nu sunt obligate prin vreun tratat să-i apere pe ucraineni, care nu fac parte din NATO, iar riscul unei confruntări militare cu Rusia este unul enorm, ținând cont că un asemenea scenariu are potențialul de a se extinde rapid în Europa, destabilizând întregul continent și escaladând tensiunile până într-un punct în care pericolul declanșării unui conflict nuclear devastator ar deveni iminent.
Pe de altă parte, lipsa unei acțiuni ferme din partea administrației de la Washington ar putea încuraja Kremlinul să deruleze viitoare acțiuni agresive asupra altor state din estul continentului, cum ar fi țările baltice, chiar dacă acestea sunt protejate prin tratatul colectiv de apărare al NATO.
Aflat într-un turneu în Europa - unde s-a întâlnit cu oficialitățile de la Kiev și a discutat cu aliații din blocul militar transatlantic înaintea întrevederii de astăzi cu omologul său rus -, șeful diplomației americane, Antony Blinken, a insistat asupra „angajamentului de nezdruncinat al SUA față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”. El nu a definit însă public, în niciun moment, limitele acestui angajament.
Nimeni nu știe, astfel, cât de departe ar merge SUA și aliații săi pentru a ajuta Ucraina să se apere, în cazul unei invazii a Rusiei.
Fără confruntare directă
Pe lângă riscurile paralizării continentului european și ale declanșării unui conflict nuclear, angajarea directă a SUA într-un război contra Rusiei ar putea bloca ani de zile forțele și resursele americane în Ucraina, într-un moment în care administrația Biden se concentrează asupra Chinei, etichetată drept principala amenințare la adresa securității naționale.
Mai mult, un asemenea scenariu s-ar solda cu un număr imens de victime, iar rezultatul său ar fi incert, în condițiile în care s-ar derula în imediata apropiere a Rusiei.
La jumătatea acestei săptămâni, Biden s-a arătat convins că Putin își va trimite până la urmă armata în Ucraina. Liderul de la Casa Albă nu crede însă că președintele rus dorește un război total. Deși nu a abordat punctual subiectul trimiterii trupelor terestre americane pentru împiedicarea unei invazii, Biden respinsese anterior acest scenariu.
În discursul susținut miercuri, șeful administrației de la Washington a mai spus că nu este sigur cum va folosi Putin forțele impresionante pe care le-a masat la granița cu Ucraina, însă SUA și NATO au respins deja ceea ce Moscova consideră a fi principala sa cerere adresată Occidentului și anume garanția opririi extinderii alianței transatlantice spre Est.
Nici opoziția de acasă nu îl încurajează pe Biden să trimită trupe americane în Ucraina, deși republicanii l-au acuzat în câteva rânduri pe șeful Casei Albe de „lamentări sterile” și lipsă de voință. Numeroși membri ai Congresului SUA i-au cerut însă președintelui să instituie urgent un pod aerian permanent, care să furnizeze ucrainenilor echipamente de luptă și instructori militari.
Philip Breedlove, general în retragere al Forțele Aeriene, care a ocupat funcția de comandant suprem al NATO în Europa din 2013 până în 2016, a declarat într-un interviu recent că nu recomandă Casei Albe să trimită trupe în Ucraina. În schimb, SUA și aliații lor ar trebui să caute modalități de a ajuta Ucraina să își apere propriul spațiu aerian și apele teritoriale, acolo unde forțele Kievului se confruntă cu o superioritate rusă copleșitoare, a mai spus el.
Ce alte opțiuni mai are Biden
Ținând cont de inferioritatea sa militară evidentă, Ucraina nu ar putea împiedica forțele rusești să-i invadeze teritoriul. Cu ajutorul SUA, Kievul l-ar putea descuraja însă pe Putin să acționeze, dacă liderul de la Kremlin ar ajunge la concluzia că toate costurile unei astfel de intervenții ar fi prea mari.
„Cheia zădărnicirii ambițiilor rusești este aceea de a împiedica Moscova să obțină o victorie rapidă și de a crește costurile economice, politice și militare ale unei invazii, prin impunerea de sancțiuni economice, asigurarea izolării politice față de Occident și intensificarea perspectivei unei insurgențe prelungite, care să macine armata rusă”, remarcau politologul american Seth Jones, și un fost ofițer paramilitar al CIA, Philip Wasielewski, într-o analiză scrisă cu o săptămână în urmă pentru Centrul de Studii Strategice și Internaționale.
US Army, prezentă acum în Ucraina
Potrivit secretarului de presă al Pentagonului, John Kirby, aproximativ 200 de soldați ai Gărzii Naționale se află în prezent în Ucraina pentru a instrui și consilia forțele locale. El a adăugat că acest dispozitiv nu va fi suplimentat. Există, de asemenea, un număr neprecizat de trupe americane pentru operațiuni speciale, care antrenează forțele ucrainene.
Kirby a evitat să spună dacă soldații americani se vor retrage în cazul unei invazii rusești. El a precizat, însă, că Pentagonul „va lua toate deciziile adecvate și corespunzătoare pentru a se asigura că oamenii noștri sunt în siguranță în orice situație”.
Ajutor în scenariul post-invazie
Nu este încă foarte clar cum vor sprijini americanii Ucraina, după o eventuală invazie a Rusiei. Consilierul pe probleme de Securitate Națională, Jake Sullivan, a declarat, săptămâna trecută, că SUA vor „intensifica dramatic” sprijinul pentru „integritatea teritorială și suveranitatea” Ucrainei, fără a explica însă cum ar decurge acest lucru.
De asemenea, administrația Biden a mai afirmat că este dispusă să trimită întăriri militare aliaților NATO de pe frontul de Est, care doresc acest lucru.
Potrivit unor analiști americani, pe lângă punerea în aplicare a unor sancțiuni severe împotriva Rusiei în cazul unei invazii, SUA ar trebui să ofere Ucrainei o gamă largă de asistență militară fără niciun cost. Aceasta ar include sisteme de apărare aeriană, sisteme antitanc și antinavă, sisteme de război electronic și de apărare cibernetică, arme de calibru mic, muniție de artilerie, precum și alte echipamente de luptă.
„SUA și NATO ar trebui să fie pregătite să ofere sprijin pe termen lung rezistenței ucrainene, indiferent de forma pe care aceasta o va lua”, sunt de părere Jones și Wasielewski. Acest ajutor ar putea fi furnizat în mod deschis, cu ajutorul trupelor americane, inclusiv al forțelor pentru operațiuni speciale, sau ar putea fi o acțiune secretă condusă de CIA și autorizată de președintele Biden, au adăugat ei.
Acest lucru ar implica însă riscul de a trimite personalul american în prima linie de război și de a atrage SUA chiar în lupta pe care vor să o evite.
La sfârșitul anului trecut, presa de peste Ocean dezvăluia că administrația Biden studiază intens dacă și cum ar putea SUA să sprijine o insurgență antirusească în interiorul Ucrainei, în cazul în care trupele Rusiei intră în țara vecină și ocupă un teritoriu vast. În mod ironic, Casa Albă vrea să aplice tacticile utilizate de talibani și teroriștii islamiști contra americanilor, mai remarca presa americană.
Planul, dezvăluit sub acoperirea anonimatului de către un oficial de la Washington, include modalități de a oferi arme și alte tipuri de sprijin forțelor ucrainene, pentru a rezista trupelor invadatoare rusești în cazul unui atac. Concomitent, mai este prevăzut un ajutor logistic similar, acordat grupărilor insurgente ucrainene în eventualitatea izbucnirii unui război de gherilă, dacă Rusia înlătură prin forță actualul guvern de la Kiev.
