Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
„Primul om a primit duminică un implant de la @Neuralink și se recuperează bine!”, a anunțat Elon Musk pe X, fosta platformă Twitter pe care cel mai bogat locuitor al planetei a achiziționat-o în octombrie 2022.
„Rezultatele inițiale arată o detectare promițătoare a vârfurilor neuronilor.”, a mai transmis Musk, la începutul săptămânii. Miliardarul a dezvăluit apoi că numele primului cip este „Telepatie”.
Puterea gândului
„Doar prin puterea minții, produsul permite controlul asupra telefonului sau al computerului și, prin intermediul acestora, al aproape oricărui dispozitiv.”, a scris el.
„Utilizatorii inițiali vor fi cei care nu-și mai pot folosi membrele. Imaginați-vă că utilizatori precum Stephen Hawking ar putea comunica mai repede decât un dactilograf de viteză sau un licitator. Acesta este obiectivul!”, a adăugat Musk.
Compania sa anunțase anterior că misiunea „Neuralink” este aceea de a reda autonomia persoanelor care „au nevoi medicale nesatisfăcute”, prin intermediul unei viziuni ce poate „debloca potențialul uman” în viitor.
Compania susține că doreşte, de asemenea, să îi ajute pe pacienţii paralizaţi să meargă din nou, dar şi să redea vederea orbilor şi chiar să vindece boli psihiatrice precum depresia.
„Neuralink” a obținut autorizația Administrației pentru alimente și medicamente din SUA (FDA) pentru primele sale teste clinice pe oameni, în luna mai a anului trecut. Compania a vrut inițial să testeze 10 oameni, însă acest număr s-a redus ulterior la șase.
Cipul cerebral are 1.000 de electrozi și este conceput pentru a ajuta oamenii să execute funcții de calculator în regim wireless, doar prin puterea minții, prin intermediul unui mecanism denumit „gând și clic”.
„Neuralink”, un start-up fondat de Musk în 2016, a anunțat în noiembrie, anul trecut, că este în căutare de tetraplegici cu vârsta sub 40 de ani pentru a lua parte la testele pe oameni. Compania a obţinut recent aproximativ 323 de milioane de dolari de la investitori, în două tranşe, în lunile august şi noiembrie 2023.
Frontiere finale?
Oamenii de pretutindeni au reacții împărțite la această știre de impact planetar. Unii o consideră ca fiind de rău augur, alții drept o veste plină de speranță.
„Potențialul negativ al acestui lucru mă neliniștește extrem de tare!”, scrie cineva, într-un răspuns la postarea lui Musk pe platforma X. „Mă îngrozește gândul că s-a ajuns la asta!”, scrie altcineva.
„Elon poate opri această frică cu un cip în creier!”, răspunde un utilizator. „E timpul pentru Matrix!”, intervine un altul, referindu-se la celebrul film distopic. „S-a născut primul cyborg!”, a exclamat o altă persoană.
Alți utilizatori sunt uimiți de acest progres tehnologic și și-au împărtășit entuziasmul pe rețelele de socializare.
„Bravo «Neuralink» și Elon!!! Acest lucru s-ar putea dovedi, foarte bine, un moment crucial în istorie!”, a scris cineva. „Aceasta este o veste minunată - ne extindem pe cele două frontiere finale: spațiul și mintea. Abia aștept următorul anunț al companiei. Este atât de entuziasmant!", a intervenit un altul.
Alte persoane sunt pur și simplu avide să obțină și mai multe informații despre dezvoltarea testelor pe oameni. „Este o nebunie, Dumnezeule Mare! Abia aștept să primesc mai multe informații. Poți să ne împărtășești mai multe despre ceea ce tratezi?”, l-a întrebat pe Musk unul dintre urmăritorii săi de pe platforma X. „Chiar mă întrebam despre vârfurile de neuroni. Mă bucur să aud asta.”, a scris un altul.
Compania lui Musk anunțase în luna mai a anului trecut, imediat după ce a primit aprobarea FDA pentru testele pe oameni: „Acesta este rezultatul muncii incredibile depuse de echipa «Neuralink» în strânsă colaborare cu FDA și reprezintă un prim pas important care va permite într-o zi ca tehnologia noastră să ajute mulți oameni.”.
Într-un discurs rostit la sediul companiei, în decembrie 2023, Musk a abordat preocupările și planul său de a merge mai departe, cu precauție, pe acest drum. „Vrem să fim extrem de atenți și de siguri că va funcționa înainte de a pune un dispozitiv într-un om.”, spunea el.
„La început, progresul va părea poate agonizant de lent, în special deoarece se aplică pe oameni, dar facem toate lucrurile în paralel pentru a-l aduce la o scară reală.”, a afirmat Musk
„Neuralink” a anunțat pe 21 noiembrie, anul trecut, că se află în căutarea unor subiecți umani pentru teste, postând pe platforma X un scurt videoclip care detaliază ce ar presupune studiul „PRIME”.
Semnificând „Precise Robotically IMplanted brain-computer InterfacE”, studiul a îndemnat persoanele „care trăiesc cu tetraplegie din cauza unei leziuni a măduvei spinării sau a sclerozei laterale amiotrofice (SLA)” să ia în considerare posibilitatea de a fi primele care vor primi implantul.
Testare controversată
În aprilie 2021, „Neuralink” a șocat întreaga planetă, prezentând o înregistrare video cu un macac, cunoscut sub numele de „Pager”, care avea implantat în creier un cip, de mărimea unei monede, și juca celebrul joc video „Pong”.
Maimuța a fost văzută mai întâi folosind manual un joystick, după care a operat jocul doar cu mintea sa, fără controler sau tastatură, prin intermediul unei conexiuni wireless cu cipul.
Se pare că „Neuralink” a implantat cipuri cu „Bluetooth” în creierul mai multor maimuțe pentru a vedea dacă acestea pot comunica cu computerele prin intermediul unui mic receptor.
La scurt timp, au urmat și primele proteste virulente la adresa experimentului. Se crede că unele dintre exemplarele folosite în aceste teste „au suferit infecții de la electrozii implantați în creierul lor”, după cum susține o plângere depusă de Comitetul Medicilor pentru Medicină Responsabilă din SUA.
Grupul a depus o plângere oficială, precizând că dispune de dovezi potrivit cărora macacii folosiți în testele anterioare au fost supuși unor suferințe îngrozitoare.
În 2022, autoritățile americane au deschis o anchetă federală în temeiul Legii privind bunăstarea animalelor.
Aproximativ 1.500 de animale - inclusiv peste 280 de oi, porci și maimuțe - ar fi murit ca urmare a testelor „Neuralink”, începând din 2018, a relatat agenția Reuters, citând documente obținute de la autorități.
Compania lui Musk a fost acuzată că a supus animalele la „suferințe extreme”, unei maimuțe fiindu-i făcute găuri în craniu. Experimentele ar fi provocat moartea a 15 din 23 de maimuțe.
Într-un alt caz, o maimuță a fost găsită fără câteva degete de la mâini și de la picioare, posibil cauzate de automutilare, susțin documentele legale.
Un alt caz a dezvăluit că unei maimuțe i-au fost implantați electrozi în creier, ceea ce i-a provocat stări de vomă și de anxietate. O autopsie a arătat, ulterior, că maimuța a suferit o hemoragie cerebrală.
Infecții cutanate sângeroase, maimuțe care s-au prăbușit din senin și alte efecte secundare îngrozitoare au fost, de asemenea, înregistrate în timpul experimentelor, susțin documentele judiciare citate de Reuters.
Cercetări extinse
Fondată în 2016, „Neuralink” nu este prima companie care a realizat un implant cerebral, numit şi interfaţă creier-maşină (IMC), asupra unei fiinţe umane. În luna septembrie a anului trecut, compania olandeză „Onward” a anunţat că testează cuplarea unui implant cerebral cu un altul, care stimulează măduva spinării, cu scopul de a permite unui pacient tetraplegic să îşi recapete mobilitatea.
Încă din 2019, cercetătorii de la Institutul „Grenoble Clinatec” au prezentat un implant care, odată instalat, permite unei persoane tetraplegice să anime un exoschelet şi să îşi mişte braţele.
Elon Musk este cel mai bogat om din lume, cu o avere netă estimată la 232 de miliarde de dolari SUA în decembrie 2023, conform Bloomberg Billionaires Index, și la 254 de miliarde de dolari conform Forbes, obținută în principal din participațiile sale la companiile „Tesla” și „SpaceX”.
Musk este fondatorul, directorul general și inginerul șef al „SpaceX”, co-fondator, director executiv și arhitect de produs al „Tesla”, fondatorul „The Boring Company”, cofondator al „Neuralink” și cofondator și inițial copreședinte al consiliului de administrație al „OpenAI”.
În vârstă de 52 de ani, Musk este cunoscut drept inginer, proiectant industrial, inventator și inovator, programator, antreprenor tehnologic și filantrop. Este cetățean al Africii de Sud, al Canadei și al Statelor Unite.
