Robotul american Curiosity a descoperit pentru prima dată pe suprafaţa planetei Marte dovezi directe ce atestă existenţa unui fost lac cu apă dulce pe planeta roşie, au anunţat, luni, cercetătorii americani, potrivit Le Monde, care citează AFP.
Deşi nu mai există apă la ora actuală în acea zonă de pe Marte, testele de foraj şi analizele chimice efectuate de robotul Curiosity pe o serie de roci dense i-au determinat pe oamenii de ştiinţă să afirme că, în trecut, au fost întrunite condiţiile necesare pentru ca acel lac să susţină viaţa microbiană, în urmă cu aproximativ 3,6 miliarde de ani.
Rocile analizate conţin într-adevăr urme de carbon, hidrogen, oxigen, azot şi sulf şi "furnizează condiţii ideale pentru o viaţă microbiană elementară", afirmă autorii acestui studiu ale cărui rezultate au fost publicate în revista americană Science. Rezultatele au fost prezentate şi în cadrul unei reuniuni organizate de American Geophysical Union la San Francisco.
"Este cu adevărat identic cu mediul (care poate fi găsit) pe Terra", a declarat John Grotzinger, profesor de geologie la Instititul de Tehnologie din California, referindu-se la ceea ce a fost în trecut un lac cu apă rece, parcurs de curenţi şi înconjurat de munţi înzăpeziţi.
Deşi nicio formă de viaţă nu a fost detectată în acele roci, robotul Curiosity, care a forat în fragmente de gresie şi de argilit, a găsit minerale argiloase, care sugerează o interacţiune cu apa.
L'évolution de Mars sur 4 milliards d'années de lemondefr
"Acestea sunt roci relativ tinere în istoria marţiană", a precizat profesorul Grotzinger în faţa jurnaliştilor prezenţi la San Francisco, precizând că unul dintre "rezultatele surprinzătoare" descoperite a constat în faptul că acele roci ar putea avea o vârstă cuprinsă între 3,5 miliarde şi 3,6 miliarde de ani. "Această vârstă coincide cu exactitate cu cele mai vechi urme de viaţă descoperite pe Terra".
"Este pentru prima dată când găsim cu adevărat roci pe Marte care aduc dovada existenţei unor lacuri", a declarat la rândul său Sanjeev Gupta, profesor la Imperial College din Londra, coautor al studiului. "Este fantastic, pentru că aceste lacuri reprezintă un mediu ideal pentru ca o viaţă microbiană elementară să poată să se dezvolte şi să se conserve", a mai spus Sanjeev.