Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După ce doamna Ursula von der Leyen a luat trenul din Polonia să ajungă la Kiev, poți rămâne cu impresia că drumul pe calea ferată prin Ucraina este „uns”. Situația infrastructurii de transport a țării invadate de Rusia este însă dramatică, mai ales după ce ieșirile prin porturile maritime de la Marea Neagră și Marea Azov sunt blocate. Starea infrastructurii de transport din întreaga Europa de Est este apreciată drept critică de responsabilii militari care au în sarcină desfășurarea operațiilor pentru asigurarea suportului de trupe, echipamente și armament, conform deciziilor NATO, de descurajare a Rusiei agresive. Chiar dacă ai o armată mai bună decât adversarul, aceasta nu contează prea mult, dacă nu o poți pune în mișcare. Invazia Ucrainei de către Rusia a focalizat atenția strategilor militari și a factorilor politici asupra rețelei rutiere, căilor ferate, porturilor și aeroporturilor din Uniunea Europeană care ar trebui să asigure deplasarea rapidă a trupelor și blindatelor.
Îngrijorările fostului comandant al trupelor americane din Europa
O analiză a fostului comandant al armatei americane dislocate în Europa pune degetul pe rană. Ben Hodges, general-locotenent (r), acum afiliat unui grup de analiză strategică (CEPA), cunoaște foarte bine situația din teritoriile care formează Flancul de Est al Alianței: „Cu cât mergi mai spre est, infrastructura nu suportă greutatea mare a tancurilor americane, germane, britanice și olandeze, mai ales la trecerea podurilor. Or, noi trebuie să arătăm că ne putem deplasa la fel de repede sau chiar mai repede decât trupele Federației Ruse în zona strategică Suwalki, foarte sensibilă, dintre Polonia și Lituania, sau în România”, apreciază acesta pentru Politico. Dacă revedem viteza deplasării coloanelor cu tehnică militară a trupelor americane venite recent din Germania spre baza Mihail Kogălniceanu, înțelegem mai bine opinia generalului Ben Hodges. De la intrarea în țară, pe la granița de Vest, până în Dobrogea, transporturile au durat mai bine de 48 de ore, în condițiile de trafic eliberat de poliție. Chiar și așa s-au înregistrat incidente de circulație pe Vale Oltului.
Banii pentru mobilitatea militară, dați cu greutate
Uniunea Europeană are un program special de finanțare pentru infrastructură - Facilitatea Conectarea Europei (CEF), aprobat anul trecut. Din acest program, la acest capitol, se alocă 1,7 miliarde de euro pentru mobilitate militară, cu o reducere drastică față de propunerea inițială, de 6,5 miliarde de euro. Puțin, dar totuși ceva față de eliminarea totală, cum au cerut unii lideri europeni care credeau că războiul este un scenariu SF. În regim de urgență s-au eliberat din bugetul UE, după declanșarea războiului din Ucraina, 340 de milioane de euro din pachetul militar al CEF pentru 22 de investiții, totuși minore, situate în Europa Centrală. Proiectele includ consolidări de legături pe calea ferată de la Anvers - unde debarcă trupe SUA, spre Germania, astfel încât trenuri mai lungi să se poată deplasa spre est. Alte finanțări asigură modernizarea a două aeroporturi în Polonia și creșterea capacității de transport spre baza militară Tapa din Estonia.
NATO s-a extins spre est, dar drumurile au rămas „aliații” rușilor
La Bruxelles, unde se numără banii, adie un curent favorabil schimbării priorităților din bugetul UE. În septembrie, se așteaptă o nouă alocare pentru infrastructura militară. Optica s-a schimbat, dar finanțările sunt insuficiente pentru pregătirea continentului în fața amenințării. Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu, citat de aceeași publicație, consideră că sumele alocate sunt ridicole. Totalul final este „aproape nimic” față de nevoile strategice ale blocului. Europarlamentarul român cunoaște bine situația de acasă și a pledat în comisia de transporturi a PE pentru o creștere substanțială a CEF. După ce Rusia a atacat Ucraina, a devenit evident cât de realist este demersul lui prin care cere modificarea bugetului actual, nu o așteptare pentru alocări suplimentare abia în 2028. Problemele de infrastructură evidente de ani, au devenit tot mai presante pe măsură ce NATO s-a extins spre est, dar cheltuielile pentru căile rutiere și căile ferate s-au redus ca pondere în bugetul UE.
Hodges: Greu să treci tancurile peste Carpați
Generalul Hodges a condus în 2017 operațiunea de debarcare a trupelor americane în portul Bremerhaven, din Germania. Problema a fost scoaterea din port a trupelor, care a devenit un punct de sufocare până să ajungă la drumurile principale, își amintește fostul comandant al trupelor americane din Europa. Viteza devine esențială atunci când alianța trece la consolidarea forțelor spre Est. El evocă trecerea spre Marea Neagră a trupelor: „În România este foarte greu să treci peste Munții Carpați cu un tanc suit pe un camion de transport”.
Priorități diferite între NATO și UE
NATO coordonează acțiunile militare, dar nu finanțează construirea de poduri, căi ferate și drumuri. Domeniul este „acoperit” de CEF, dar dimensiunea finanțării este mult redusă față de cerințele militare. Civilii și militarii folosesc aceeași infrastructură pe care se lovesc de aceleași probleme. Sunt dificultăți majore în porturi, la transferul modal de pe nave pe calea ferată; aeroporturile nu sunt legate de calea ferată și apar blocaje în nodurile rutiere. Toate aceste puncte critice pot conduce la situații dramatice în timp de conflict. Eliminarea dificultăților din rețeaua de transport, devenite „arme” pentru adversari, trebuie să fie prioritate într-o strategie comună a instituțiilor militare și politice, organizate pe criterii diferite.
Marian-Jean Marinescu, un politician care știe ce spune
Marian-Jean Marinescu, cu o experiență de europarlamentar din 2007, și o pregătire solidă inginerească în Facultatea de Aeronave a Politehnicii din București, a lucrat peste zece ani în instituții cu profil militar. Politicianul liberal, membru al grupului Partidului Popular European, înțelege foarte bine de ce acum trebuie acționat rapid pentru o îmbunătățire a situației infrastructurii în est. În dezbaterile din comisia pentru transport a Parlamentului European, el a propus implicarea programului de reziliență în CEF, deoarece peste 230 de miliarde de euro din împrumuturile post-pandemie nu sunt încă alocate. La Comisia Europeană, comisar pentru Transporturi este Alina Vălean, deci există un „tandem” românesc ce ar putea influența la Bruxelles decizii de substanță pentru infrastructura cu dublă utilizare din zona de est a UE.
Citește pe Antena3.ro
Ecartamentul diferit al căilor ferate, o mare problemă
Fondurile pentru mobilitate militară din CEF vizează conectarea aeroporturilor de căile ferate, consolidarea podurilor și spații pentru debarcări rapide în porturi. Alt proiect critic pentru apărare, evaluat la 5,8 miliarde euro, este Rail Baltica, o conexiune europeană de tren cu ecartament standard, care traversează țările baltice spre Polonia. Diferențele de ecartament dintre liniile ferate din spațiul ex-sovietic și UE creează probleme uriașe în transferul de ajutoare militare și civile spre Ucraina, la punctele de trecere formându-se blocaje uriașe.
