Planul premierului Tony Blair de a reduce sumele acordate noilor membri ai Uniunii Europene pentru a obtine un acord asupra bugetului comunitar se loveste de rezistenta indarjita si, mai nou, exprimata in scris, a acestora.
Planul premierului Tony Blair de a reduce sumele acordate noilor membri ai Uniunii Europene pentru a obtine un acord asupra bugetului comunitar se loveste de
rezistenta indarjita si, mai nou, exprimata in
scris, a acestora.
La o scrisoare comuna au recurs liderii principalilor patru noi membri ai Uniunii Europene pentru a-si exprima nemultumirea fata de strategia prin care premierul britanic Tony Blair vrea sa obtina un acord pentru bugetul pe 2006 al Uniunii. Ungaria, Polonia, Cehia si Slovacia ii atrag atentia lui Blair, a carui tara detine presedintia prin rotatie a Uniunii, ca noul buget trebuie sa creeze locuri de munca, sa incurajeze competitivitatea si sa contribuie la cresterea economica din spatiul comunitar, nu sa taie din fondurile pentru dezvoltare.
POZITIA ESTICILOR. Din punctul de vedere al liderilor acestor state, reducerea sumelor acordate noilor membri nu va face decat sa adanceasca diferentele existente intre economiile lor si cele ale statelor cu vechime in UE. "Pentru noi, miza este mare. De succesul sau esecul Consiliului European din decembrie depind raspunsurile la asteptarile generate de recenta extindere", subliniaza guvernele de la Bratislava, Budapesta, Praga si Varsovia in scrisoarea deschisa trimisa presei internationale.
Semnatarii documentului au adus in discutie si atitudinea negativa pe care cetatenii statelor pe care le reprezinta o vor avea fata de Uniune in cazul in care li se vor taia din fonduri. Ei mentioneaza ca ambitia noilor tari membre de a recupera intarzierea fata de celelalte va scadea si ca oamenii isi vor pierde increderea in capacitatea Uniunii Europene extinse de a se pune de acord.
Cei zece noi membri, mai putin bogati decat ceilalti 15, solicita fonduri europene pentru a recupera decalajul social si economic.
Pe de alta parte, multe dintre statele cu vechime nu vor sa contribuie cu sume mai mari decat cele pe care le varsa in prezent in vistieria comunitara.
RABATUL CONTRA PAC. Presedintia britanica incearca sa obtina un compromis. Demers dificil, mai ales in conditiile in care chiar Marea Britanie se arata statul cel mai putin dispus la compromis, comenteaza presa internationala. Londra tine cu dintii de rabatul pe care Margaret Thatcher l-a obtinut acum 21 de ani cu privire la suma cu care sa contribuie la bugetul UE si care i s-a acordat pentru ca tarii ii revenea o prea mica parte din fondurile pentru dezvoltarea agriculturii. O pozitie ferma are si Franta, care nu vrea reducerea sumelor acordate pentru Politica Agricola Comuna (PAC) de care Parisul beneficiaza din plin. Cheltuielile in sectorul agricol reprezinta in prezent aproape 40% din bugetul comunitar, iar rabatul Marii Britanii a fost in valoare de 5,1 miliarde de euro in 2004. Blair este presat sa renunte la rabat doar in conditiile in care obtine rediscutarea PAC.
Premierul britanic se intalneste azi, la Tallinn, cu liderii Estoniei, Letoniei si Lituaniei pentru a discuta prespectivele unui acord. O zi mai tarziu, el se va afla la Budapesta, pentru a discuta cu semnatarii scrisorii deschise.
|
MINUS
|
|
Presedintia britanica a UE urmeaza sa faca publice noile sale propuneri bugetare la 7 decembrie, cu ocazia unei reuniuni speciale a ministrilor europeni de Externe. Potrivit ziarelor britanice, Londra se pregateste sa propuna un buget in valoare de 1,03% din PIB al UE, cu 25 de miliarde de euro mai putin fata de propunerea Luxemburgului, care a detinut presedintia UE in prima parte a anului 2005. Exista insa semne ca Londra ar putea da un prim semn de bunavointa. The Telegraph scrie ca Tony Blair ar fi dispus sa accepte o modificare a rabatului in schimbul unor concesii facute in ceea ce priveste Politica Agricola Comuna sau costurile pentru extindere.
|
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
