Dar în ciuda tuturor eforturilor prinţesei, estonii cred tot mai puţin că schimbarea monedei naţionale le va aduce ceva bun. Din contră, se tem de ce-i mai rău. "Ştirile de la Bruxelles îi îngrijorează din ce în ce mai mult pe oameni. Se tem că vor adera la o monedă muribundă", afirmă pentru publicaţia britanică The Telegraph Ivar Raig, profesor de economie, cu viziuni din ce mai eurosceptice. El şi-a avertizat deschis şi constant conaţionalii că trecerea la euro nu le va aduce fericirea, iar acum, potrivit celui mai recent sondaj de opinie datând din septembrie, 58% dintre ei (dintr-o populaţie de 1,3 milioane de locuitori) îi dau perfectă dreptate, declarându-se nefericiţi de apropiata schimbare.
Dar într-una dintre cele mai sărace ţări din Uniunea Europeană, cum este Estonia, momeala cu un trai mai bun, aruncată de "foruri superioare", funcţionează după aceleaşi reguli ca în oricare ţară asemănătoare Estoniei. De pildă, aşa se face că în timp ce estonul de rând strânge cureaua de dragul reformelor, din cauza crizei sau din alte cauze care cer sacrificii în numele "mai binelui" care ar urma să vină, pe spotul publicitar cu "Prinţesa Europa", pe care estonii îl consideră "scump şi prostesc", s-au aruncat mulţi bani ce ar fi putut fi folosiţi, în opinia lor, în scopuri mult mai bune. Spotul începe cu prinţesa zâmbind enigmatic, în timp ce călătoreşte virtual, cu ajutorul unui computer care construieşte poduri simbolizând modul în care moneda unică europeană îi uneşte pe oameni. Apoi sunt explicate virtuţile legate de securitatea monedei, cum ar fi filigranul şi banda metalică inserate, în timp ce prinţesa explorează magazinele unui centru comercial. Paradoxul este acela că "Miss" Merikula, o stea în plină ascensiune a podiumului modei, apare şi în alt spot publicitar, difuzat începând de luna trecută, dar pentru un joc de noroc. Estonii cred că acesta ar fi fost spotul cel mai potrivit pentru "gambling-ul" ce îi aşteaptă după 1 ianuarie.
Estonia a fost însă momită să încerce cu degetul mic marele ocean al monedei unice. Au momit-o în primul rând politicienii naţionali dornici de o integrare deplină în structurile europene, care nu le-au explicat concetăţenilor lor ce presupune un asemenea efort şi, mai ales, care ar fi riscurile unei astfel de schimbări. Nici UE nu le-a oferit mai mult, cu excepţia unui "cadou" de 450.000 de calculatoare de buzunar, din plastic, pentru ca estonii să-şi convertească mai uşor moneda naţională în euro, iar băncilor din Estonia, 45 de milioane de bancnote euro şi 135 de milioane de monede euro. În plus, de câteva luni, în ţara baltică s-au răspândit fluturaşi de propagandă proeuro, înfăţişând desene pentru copii, cu o barză zâmbăreaţă ce le aduce în cioc, învelită în scutece clasice, o monedă euro, pe post de nou-născut!... Pe spatele fluturaşilor este scris "Tere euro!", adică, "Bună, euro!". Pentru mulţi letoni însă, bebeluşul euro pare să fie "o gură în plus" într-o ţară tot mai sărăcită de eforturile integrării.
Citește pe Antena3.ro