Euroajutor pentru Grecia

Pentru a apăra zona euro de contagiune, Uniunea Europeană sprijină Grecia, zguduită de criză, dar ajutorul politic are un preţ: reuniţi ieri, la Bruxelles, "cei 27" au decis să fie solidari cu această ţară împotriva oricărui risc de faliment, cerând însă clar Atenei măsuri suplimentare de reducere a uriaşului deficit datorat unei administrări laxiste.

Preşedintele UE, Herman Van Rompuy a declarat, după începerea, cu întârziere de două ore din cauza ninsorii, a summitului informal consacrat crizei bugetare fără precedent din Grecia: "Statele zonei euro vor lua măsuri determinate şi coordonate dacă este necesar pentru a menţine stabilitatea financiară", zguduită de atacurile speculative a căror victimă este această ţară ca urmare a deficitelor sale şi a temerilor de faliment, a spus Van Rompuy. El a făcut această declaraţie după o întrevedere separată cu premierul elen, Georgios Papandreou, preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, cancelarul german, Angela Merkel, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Jean-Claude Trichet, preşedintele Comisiei Europene (CE), Jose Manuel Barroso. Afirmaţia semnificativă privind solidaritatea aparţine Angelei Merkel: "Grecia face parte din Uniunea Europeană" şi "nu o vom lăsa să cadă". Tot doamnei Merkel îi aparţine declaraţia privind "preţul" acestui ajutor: "Există reguli  (privind deficitul, n.r.) şi aceste reguli vor trebui respectate". Van Rompuy a indicat ţintele: "Cerem guvernului (elen) să aplice" măsurile de economii bugetare promise "într-o manieră riguroasă şi hotărâtă" pentru a reduce efectiv deficitul bugetar cu patru puncte anul acesta. Iar Jose Manuel Barroso, a întărit: "Grecia trebuie să fie gata să facă tot ce este necesar, inclusiv să ia măsuri suplimentare". Deficitul bugetar al Greciei a fost de 12,7 la sută în 2009.

Europenii au cerut aceste măsuri deşi Atena a prevăzut deja adoptarea unui întreg arsenal anti-fraude, măsuri de reducere a primelor funcţionarilor publici, de scădere a cheltuielilor în spitale şi a programat îngheţarea totală a salariilor funcţionarilor publici, creşterea vârstei de pensionare, mărirea taxelor pe carburanţi. Măsuri radicale ar putea duce la convulsii sociale grave în ţara în care rata şomajului se apropie de 20%.

Dovadă clară că UE aşteaptă fapte concrete este şi aceea că nu este prevăzut vreun ajutor financiar imediat, deoarece guvernul grec nu l-a cerut, după cum a explicat Van Rompuy.

Totuşi, miniştrii de finanţe din zona euro lucrează la un plan în caz că Grecia ar întra în incapacitate de plată a datoriilor sau va avea dificultăţi în a împrumuta. "Miniştrii euro" vor decide luni. Printre opţiuni figurează, potrivit AFP, împrumutri bilaterale de la unele ţări euro, linii de credit, ori garanţii pentru emisiuni de împrumuturi de stat. Potrivit Reuters, ajutorul financiar extern ar urma să se bazeze pe expertiza BCE şi FMI, însă nu va implica fonduri de la acesta deoarece Atena a refuzat.

Grecia "are nevoie de sprijin psihologic şi politic de la Europa", pleda premierul Papandreou în cotidianul francez Le Monde. Ieri, l-a obţinut.