Europeni dezinteresati, romani entuziasti

Studiile care arata ca dragostea dureaza numai doi ani par sa se aplice si in politica. La doi ani de la aderarea la Uniunea Europeana, noile state membre par sa isi fi pierdut interesul si euforia fata de blocul comunitar.

Raceala si dezinteresul fata de cerintele europene par sa se fi instalat in tarile care s-au alaturat Uniunii in mai 2004. Aceasta este concluzia unei analize publicate ieri in paginile prestigiosului cotidian britanic The Times. Cele mai multe din cele zece state care au aderat acum doi ani au slabit considerabil ritmul reformelor, ba chiar au lansat politici contrare prevederilor europene, se arata in textul citat. In antiteza, este dat exemplul Romaniei, despre care The Times scrie ca "are unul dintre cele mai proactive guverne dintre fostele state comuniste, dar se afla in perioada in care data aderarii sale nu este clara". Euroscepticii spun ca "posibilitatea integrarii europene reprezinta un stimulent puternic, dar, o data ce obiectivul a fost atins, intensitatea reformelor are tendinta de scadere".

GATA CU EUFORIA. Aderarea europeana de la 1 mai 2004 a fost un prilej de sarbatoare in zece state, din care opt au facut parte din sfera de influenta a fostei Uniuni Sovietice. A urmat o perioada de euforie, scrie The Times, si de reforme care sa consolideze rolul noilor membri in blocul comunitar. Numai ca "luna de miere" s-a sfarsit. Tari precum Ungaria,

Polonia sau Cehia si-au pierdut interesul pentru alinierea la normele comunitare, ba chiar au devenit imprevizibile in masuri si decizii, mai comenteaza publicatia britanica.

Unul dintre exemplele folosite este cel al Ungariei. Tara "a anuntat, saptamana aceasta, ca isi revi-zuieste planurile privind aderarea la zona euro, anunt care ar reprezenta un semnal ca Budapesta nu intentioneaza sa adopte moneda europeana", scrie The Times. De pe lista nu lipseste Polonia. In articol se arata ca "Lech si Jaroslaw Kaczynski, fratii gemeni care ocupa functiile de presedinte si prim-minis-tru al Poloniei, par a se fi concentrat mai mult pe implementarea unei agende culturale conservatoare decat pe problemele economice". Este citat si exemplul Cehiei, al carei presedinte este un eurosceptic declarat si al carei Guvern poate oricand aluneca intr-o criza politica. In Slovacia, noul guvern de stanga "a anulat reformele financiare si procesele de privatizare initiate de predecesori", iar in Estonia, stat cu o crestere economica puternica, rata inflatiei ar putea intarzia aderarea la zona euro.