Cea mai înverşunată opoziţie vine din partea germanilor (71%), a spaniolilor (61%) şi a francezilor (58%). O respingere mai ponderată faţă de instalarea unor elemente din scutul antirachetă american în Europa este manifestată de italieni ( 49%) şi de britanici (44%), relatează AFP, citând un sondaj de opinie realizat de Institutul “Harris Interactive”, în colaborare cu “France 24” şi “International Herald Tribune”. În schimb, ideea unui scut antirachetă care să asocieze NATO şi Rusia e mult mai bine primită în Europa, de 59% dintre italieni, 49% dintre britanici, 43% dintre spanioli şi 36% dintre francezi. Doar 39% dintre americani ar fi favorabili unei asemenea variante.
RELAŢII CRISPATE. Proiectul Statelor Unite de a instala până în 2012 zece interceptoare de rachete în Polonia şi un radar ultraperformant în Cehia a făcut ca relaţiile cu Rusia să fie din ce în ce mai crispate în ultima vreme, comentează analiştii politici. În timp ce SUA susţine că rolul scutului american este să-i protejeze pe aliaţii europeni de un eventual atac al unor state teroriste, trecute pe “lista neagră” a Washingtonului, cum este Iranul, Moscova susţine că scutul, ca şi intenţia NATO de a se extinde în estul Europei, reprezintă o ameninţare pentru securitatea Rusiei. Subiectul scutului antirachetă figurează, de altfel, printre subiectele cele mai delicate ale Summit-ului NATO de la Bucureşti. Această chestiune va fi abordată de preşedintele rus, Vladimir Putin, în cadrul reuniunii şi imediat după aceea, în staţiunea rusă Soci, de la Marea Neagră, în cadrul unei întâlniri bilaterale a lui Putin cu preşedintele american, George Bush, care va fi şi el prezent la Summit.