Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Țara nordică și-a construit un arsenal substanțial. Dar, în afară de echipamentul militar, a declarat generalul Timo Kivinen, un factor crucial este faptul că finlandezii ar fi motivați să lupte.
"Cea mai importantă linie de apărare se află între urechi, așa cum dovedește în prezent războiul din Ucraina", a precizat acesta.
Finlanda a purtat două războaie în anii 1940 împotriva vecinului său estic, cu care împarte o graniță de 1.300 de kilometri.
După cel de-al Doilea Război Mondial, autoritățile de la Helsinki au menținut un nivel ridicat de pregătire militară.
"Ne-am dezvoltat în mod sistematic apărarea militară tocmai pentru acest tip de război care se desfășoară în Ucraina, cu o utilizare masivă a puterii de foc, a forțelor blindate și, de asemenea, a forțelor aeriene. Ucraina a fost o îmbucătură greu de mestecat pentru Rusia și la fel ar fi și Finlanda", a spus Kivinen.
Aproximativ 100.000 de finlandezi au fost uciși în timpul celor două războaie pe care Finlanda le-a purtat împotriva URSS și a pierdut o zecime din teritoriul său.
Națiunea de 5,5 milioane de locuitori are un efectiv de trupe de război de aproximativ 280.000 de oameni, cu 870.000 de oameni antrenați ca rezerviști. Nu a abolit recrutarea militară pentru bărbați, așa cum au făcut multe alte națiuni occidentale după încheierea Războiului Rece.
De asemenea, a construit una dintre cele mai puternice artilerii din Europa și și-a făcut provizii de rachete de croazieră cu o rază de acțiune de până la 370 km. Finlanda alocă 2% din PIB pentru apărare, un nivel mai ridicat decât multe țări NATO.
Autoritățile au comandat patru noi nave de război, precum și 64 de avioane de luptă F-35 de la gigantul american din domeniul apărării Lockheed Martin și plănuiește să comande până la 2.000 de drone, echipamente antiaeriane de mare altitudine și construiește bariere la granița cu Rusia.
Aproximativ 82% dintre respondenții la un sondaj, realizat pe 18 mai 2022, de Ministerul Apărării au declarat că ar fi dispuși să participe la apărarea națională dacă Finlanda ar fi atacată.
Aderarea la NATO ar permite Finlandei să își sporească capacitatea de avertizare timpurie prin participarea la controlul comun al spațiului aerian al alianței, a declarat Kivinen. Cu toate acestea "principala responsabilitate pentru apărarea Finlandei va fi în continuare suportată de Finlanda".
Finlanda și Suedia au renunțat la politica lor de neutralitate și au cerut aderarea la NATO după invazia Rusiei în Ucraina, dar se confruntă acum cu opoziția Turciei, care le acuză că adăpostesc pe teritoriul lor militanți kurzi.
