Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Într-o amplă analiză despre mai multe ţări europene care s-au confruntat cu probleme economice grave şi care au apelat la creditori externi, inclusiv la UE şi la FMI, pentru finanţări de urgenţă, pagina de internet a celebrei reviste Forbes, citată de Rador, scrie: Acest sprijin multilateral i-a încurajat pe investitori şi a calmat îngrijorările privind posibile crize ale balanţei de plăţi. Totuşi, aceste economii nu au scăpat de griji. Evoluţiile politice în ţări ca Islanda, Letonia, România şi Ucraina pot deraia planurile pentru împrumuturile FMI, readucând teama de criză.
CAZUL ICESAVE. Deşi Islanda a îndeplinit condiţiile împrumutului, următoarele tranşe de la FMI şi alte împrumuturi sunt acum în pericol, în urma respingerii de către preşedintele Olafur Grimsson a aşa-numitei Legi Icesave. Legea prevedea rambursarea a 3,8 miliarde de euro către Marea Britanie şi Olanda, drept compensaţii pentru peste 300.000 de deponenţi care şi-ai pierdut economiile de la banca Icesave. Parlamentul Islandei a aprobat legea în decembrie, dar preşedintele a respins-o pe 5 ianuarie, la presiunea opiniei publice. Un sfert din electoratul ţării semnase o petiţie împotriva legii. Consecinţa imediată a fost o depreciere de către Fitch a ratingului Islandei, în timp ce S&P a plasat-o sub supervizare, cu implicaţii negative. Nu e clar cum vor evolua lucrurile. Scenariul cel mai probabil este organizarea unui referendum pentru legea Icesave, la 6 martie, iar un nou acord cu guvernele britanic şi olandez pare puţin probabil. în lumina actualelor sondaje, islandezii probabil vor respinge legea. O respingere va întârzia mai mult plăţile de la FMI, afectând încrederea investitorilor şi împiedicând banca centrală să continue ridicarea controlului asupra capitalului.
CAZUL LETONIEI. În Letonia, Curtea Supremă a decis în decembrie 2009 că guvernul a încălcat Constituţia când a redus pensiile, ca parte a măsurilor de austeritate cerute în acordul de 10,5 miliarde de dolari cu UE şi FMI (2,35 miliarde de dolari fiind de la Fondul Monetar Internaţional). Cabinetul trebuie să găsească acum bani pentru plata din urmă a pensiilor, ceea ce probabil va exacerba conflictele cu coaliţia de guvernare, înaintea alegerilor parlamentare din octombrie 2010 şi va ameninţa împrumutul FMI.
CAZUL ROMÂNIEI. Împrumutul de 26,4 miliarde de dolari de la UE şi FMI pentru România (17,1 miliarde de dolari din partea FMI) pare a reveni în direcţia bună, după ce un val de instabilitate politică la finele lui 2009 a ameninţat să deraieze programul. Totuşi, ar fi prematur să spunem că lucrurile sunt clare. Recentele alegeri din ţară s-au încheiat, furtuna politică s-a domolit şi programul FMI pare a fi reluat. Dar riscul politic rămâne. Guvernul are o majoritate fragilă în Parlament şi coaliţia e formată dintr-un amestec de partide şi independenţi, ceea ce înseamnă că are o susţinere foarte fragilă. Aşadar, deşi criza politică s-a liniştit pe termen scurt, e puţin probabil să şi dureze. Tranşele sunt programate trimestrial, până pe 15 martie 2011, şi un nou val de turbulenţe politice poate întârzia sau stopa plata noilor tranşe.
CAZUL UCRAINEI. În Ucraina, FMI a semnalat că va fi reluată cooperarea după ce tensiunile politice se vor linişti, după alegerile prezidenţiale din această ţară. Chiar şi după instalarea unui nou preşedinte, s-ar putea să nu se clarifice situaţia politică. Liderii politici ai Ucrainei se angajează în mod retoric să colaboreze cu FMI, dar nici unul dintre ei nu a dat dovadă de voinţa politică de a respecta cerinţele creditorului. Bugetul pe 2010, care va fi probabil factorul decisiv, va fi aprobat după alegeri. FMI va trimite o misiune în Ucraina după alegeri, pentru evaluarea programului economic al ţării şi pentru a lua o decizie legată de eliberarea unei tranşe de 3,4 miliarde de dolari, îngheţată în noiembrie după ce Ucraina a aprobat o nouă lege a pensiilor, de creştere a pensiilor şi salariilor minime.
Turul al doilea al alegerilor, în februarie, şi acuzaţiile de fraudare a votului vor prelungi incertitudinea politică şi vor zădărnici eforturile de implementare a reformelor FMI. Unul dintre candidaţi, premierul ucrainean Iulia Timoşenko, şi-a acuzat principalul rival, pe liderul pro-rus de opoziţie, Victor Ianukovici, de plănuirea unei fraude electorale majore. Deci nu pare a se ajunge uşor la un consens pentru măsuri fiscale dure. Mai mult, un nou preşedinte poate dizolva Parlamentul şi declanşa alegeri anticipate, întârziind mai mult plata împrumutului. Pe scurt, Ucraina s-ar putea confrunta cu noi tulburări politice şi un an cu probleme financiare în 2010.
Preluare Rador al unui articol semnat de Nouriel Roubini, profesor la Stern Business School la New York University, preşedintele Roubini Global Economics şi editorialist la Forbes.
