Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Schimbarea guvernării în Republica Moldova a deblocat relaţiile dintre administraţiile de pe cele două maluri ale Prutului. Problemele spinoase care au dus practic la ruperea relaţiilor politice dintre România şi Republica Moldova, în perioada regimului Voronin, dispar acum una câte una. Premierul moldovean, Vlad Filat, soseşte vineri la Bucureşti, pentru a semna Convenţia privind micul trafic la frontieră - un document pe care vechea administraţie comunistă de la Chişinău l-a folosit ca pârghie de şantaj împotriva Bucureştiului.
Cei mai aprigi adversari ai semnării Convenţiei privind micul trafic la frontieră au fost tot acei care după revoltele violente din aprilie 2009 de la Chişinău au introdus regim de vize pentru cetăţenii români. Este vorba despre liderul comunist, Vladimir Voronin, şi de ex-ministrul de Externe, Andrei Stratan. Ultimul este acum şomer. În 2008, ei au condiţionat semnarea Convenţiei privind micul trafic cu ratificarea controversatului Acord de frontieră dintre cele două state româneşti.
MICUL TRAFIC DE FRONTIERĂ
Semnarea Convenţiei privind micul trafic la frontiera cu Republica Moldova a fost iniţiată de România în martie 2008. România a avut această iniţiativă în calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene, documente similare fiind semnate de majoritatea statelor de la frontiera UE cu vecinii lor. După semnarea Convenţiei de mic trafic la frontieră, cetăţenii moldoveni din apropierea graniţei cu România nu vor mai avea nevoie de vize. Ei vor primi un permis de mic trafic frontalier, valabil pe o perioadă de cel puţin un an, care le va permite să se deplaseze liber pe o rază de maximum 50 de kilometri de graniţă în interiorul României. Conform estimărilor prealabile, de acest drept vor beneficia aproximativ un milion de cetăţeni moldoveni.
AMBASADORI
Vizita premierului moldovean la Bucureşti are loc în condiţiile în care România nu are ambasador la Chişinău, dar nici Chişinăul nu mai are ambasador la Bucureşti. Fostul ambasador al României la Chişinău, Filip Teodorescu, a fost expulzat din Republica Moldova ca urmare a violenţelor din aprilie din capitala moldoveană. Arborarea tricolorului românesc pe clădirea Preşedinţiei Republicii Moldova i-a oferit atunci fostului preşedinte comunist Vladimir Voronin motivul de a acuza România că a organizat "o lovitură de stat". Presa română scrie că Bucureştiul l-ar putea trimite în funcţia de ambasador în Republica Moldova pe actualul şef al Secţiei pentru justiţie şi afaceri interne al Reprezentanţei Permanente a României la UE, Bogdan Marinescu.
Premierul moldovean, Vlad Filat, a menţionat recent într-un interviu că nu a decis deocamdată cine va ocupa funcţia vacantă de ambasador al Republicii Moldova la Bucureşti. El a precizat însă că noul ambasador va fi numit foarte rapid, deoarece, "după înlăturarea tuturor obstacolelor care au împiedicat dezvoltarea unor relaţii normale dintre cele două ţări, ambasadorul care va fi trimis la Bucureşti va avea un rol determinant în administrarea unei deschideri a Moldovei spre UE".
CETĂŢENIE ROMÂNĂ ÎN CINCI LUNI
Miercuri, preşedintele României, Traian Băsescu, a promulgat noua Lege a cetăţeniei care oferă posibilitatea basarabenilor să-şi redobândească cetăţenia română în cel mult cinci luni. Noua lege permite păstrarea cetăţeniei străine şi domiciliul permanent în afara României. În plus, pentru obţinerea cetăţeniei române nu mai este obligatoriu testul lingvistic. Aceasta le va permite vorbitorilor de limbă rusă din Republica Moldova cu rădăcini româneşti să obţină paşaport românesc.
Creşterea numărului celor care vor dori să-şi depună dosarele pentru redobândirea cetăţeniei române plus începerea eliberării permiselor de mic trafic frontalier vor mări cozile la Consulatul României din Chişinău. Autorităţile de pe cele două maluri ale Prutului sunt decise să rezolve însă rapid şi această problemă. Clădirile pentru cele două consulate româneşti ce urmează a fi deschise la nordul (oraşul Bălţi) şi sudul (oraşul Cahul) Republicii Moldova au fost deja identificate. Guvernul de la Bucureşti i-a numit miercuri pe Dumitru-Nicanor Teculescu şi Genţiana Şerbu consuli generali ai României în oraşele Bălţi şi Cahul din Republica Moldova.
Secretarul de stat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni din Ministerul român de Externe, Eugen Tomac, a menţionat că din 2010 românii basarabeni vor putea fi repuşi în drepturi mult mai uşor: "La 15 aprilie, Guvernul României a modificat Legea privind redobândirea cetăţeniei române şi, practic, mii de cetăţeni îşi reintră săptămânal în drepturi, adică îşi redobândesc cetăţenia română. De la 1 ianuarie 2010, Direcţia generală pentru cetăţenie din cadrul Ministerului Justiţiei de la Bucureşti va fi transformată în Agenţie naţională pentru cetăţenie cu direcţii teritoriale în judeţele limitrofe. Practic, cetăţenii Republicii Moldova care doresc să-şi redobândească cetăţenia nu vor depune dosarele doar la cele două consulate (de la Bălţi şi Cahul - n.n.) şi cel din Chişinău, ci inclusiv la aceste direcţii teritoriale", a spus Tomac.
De asemenea, autorităţile române au decis ca ordinul ministrului român al Justiţiei de acordare sau redobândire a cetăţeniei să nu mai fie publicat în partea I a Monitorului Oficial al României. Astfel, persoanele care vor obţine cetăţenia română vor fi anunţate în mod direct despre aceasta.
Citește pe Antena3.ro
