Grecia: Greve şi proteste în lanţ

Grevele în mai multe sectoare ale serviciului public au continuat marţi în Grecia, pentru a doua zi consecutiv, afectând în special şcoli şi spitale, o mobilizare care vizează contestarea unui vast plan guvernamental privind restructurarea sectorului public.

Echilibru extrem de fragil
“Grecia nu este deloc la adăpost, în cazul unui incident, de exemplu în timpul unei manifestaţii, care ar face să basculeze fragilul echilibru al coaliţiei guvernamentale care permite actualmente continuarea reformelor menite să scoată ţara din criză”, apreciază experţii, citaţi de France Presse. “Când treci printr-o astfel de criză, cum e cea din Grecia, cea mai profundă de după cel de-al Doilea Război Mondial, poţi fi victima unui incident, într-o manifestaţie sau altfel, care ar putea fi fatal societăţii şi instituţiilor”, a declarat pentru AFP Prokopis Pavlopoulos, fost ministru de Interne şi cadru al partidului de dreapta Noua Democraţie.

Miercuri, manifestaţii ample
Pavlopoulos, care astăzi este deputat, ocupa funcţie ministerială când în decembrie 2008 manifestaţii de o violenţă maximă au izbucnit în urma morţii unui licean în vârstă de 15 ani, care fusese ucis de poliţia din Atena. “Situaţia politică şi socială este foarte fragilă”, a adăugat acesta, într-un moment în care mare parte a serviciilor publice elene sunt în grevă întreaga săptămână, şi în care funcţionarii manifestează cu miile.
Ample manifestaţii sunt prevăzute pentru miercuri, decretată de sindicate zi de grevă generală în sectorul public.

Clădiri ocupate
În afară de profesori şi funcţionari din instituţii publice şi ministere, care sunt în grevă începând de luni, mişcarea s-a extins marţi la avocaţi şi personalul din spitale.
Zeci de angajaţi ai Ministerului Dezvoltării şi principalul fond de pensii IKA, din centrul Atenei, au ocupat cladirile unde lucrează, protestând la adresa schimbărilor prevăzute de către Guvernul de coaliţie dreapta-socialişti, condus de premierul conservator Antonis Samaras.
Multe colegii şi licee din ţară erau închise din nou, în cadrul unei greve de cinci zile, lansate de sindicatul profesorilor din învăţământul secundar OLME, mişcare care a fost continuată luni, potrivit sindicatelor şi Ministerului Educaţiei.

Nemulţumirea profesorilor
Profesorii protestează la adresa reducerii numărului de locuri de muncă şi a materiilor "secundare" (limbi străine, desen, muzică) în cadrul unei restructurări a sectorului public.
Universităţile, de asemenea, continuau să rămână închise, refuzând să-i prezinte Guvernului o listă cu angajaţii lor, care ar putea fi disponibilizaţi.

Comasare de spitale
Medicii de la spitale s-au alăturat mobilizării, începând o grevă de trei zile, până joi. Sindicatul lor OENGE a îndemnat "la susţinerea spitalelor care pot fi închise" în urma unui anunţ guvernamental privind comasarea mai multor instituţii.
Avocaţii, de asemenea, au început o grevă de două zile, protestând la adresa unei noi reglementări a profesiei, prin care este redusă remunerarea avocaţilor salariaţi.

Grevă de 48 de ore
Aceste mobilizări preced o grevă de 48 de ore care va afecta tot sectorul pubic, miercuri şi joi, la îndemnul sindicatului central Adedy.
Nemulţumirea socială a crescut în Grecia din nou, după anunţul făcut vara aceasta de către Guvern, sub presiunea troicii creditorilor internaţionali (UE-BCE-FMI), privind disponibilizarea a 12.500 de funcţionari până la sfârşitul lui septembrie şi  25.000 până la sfârşitul anului.
Aceşti angajaţi sunt ameninţaţi cu concedierea, dacă vor refuza să fie mutaţi pe alte posturi, după opt luni de disponibilizare.

Relaţia cu creditorii
Ministrul elen de Finanţe, Yannis Stournaras, a negat, luni, că Grecia se confruntă cu presiuni din partea creditorilor internaţionali pentru a adopta mai multe măsuri de consolidare fiscală, transmite ekathimerini.com.
Antonis Samaras va merge marţi la Bruxelles pentru a se întâlni cu preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, cu preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, şi cu preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz.
Analiştii cred că premierul elen le va explica oficialilor UE că Grecia nu mai poate adopta noi măsuri de austeritate.
UE şi FMI se aşteaptă ca Produsul Intern Brut al Greciei să înregistreze un declin de 4,2% în 2013, în timp ce Banca Centrală a Greciei estimează o scădere de 4,6%, după ce anul trecut economia a înregistrat un recul de 6,4%.
Excedentul bugetar a ajuns la 1,1 miliarde de euro în primele şapte luni din 2013, în timp ce datoria Greciei se ridică la 321 miliarde de euro şi ar urma să ajungă la 176% din PIB până la sfârşitul acestui an.

Problemele economiei
Economia Greciei s-a contractat cu 3,8% în trimestrul doi din 2013, comparativ cu perioada similară din 2012, a anunţat recent Oficiul central de Statistică din Grecia (ELSTAT), faţă de un declin de 4,6% estimat în august. Produsul Intern Brut al Greciei este în declin din trimestrul trei al anului 2008. Economia arată puţine semne de redresare, iar rata şomajului a ajuns în mai la nivelul record de 27,6%.
Grecia, care în 2010 a devenit prima ţară din zona euro care a cerut ajutor extern, nu reuşeşte să revină pe creştere, chiar dacă a primit două pachete de asistenţă financiară totalizând 240 miliarde de euro (318 miliarde de dolari) şi o reducere a datoriei de aproximativ 100 miliarde de euro.