Grecii trebuie să își aleagă duminică, din nou, un guvern

Trimisul special al AGERPRES, Ionuţ Mareş, transmite: Grecii sunt aşteptaţi duminică la urne, într-un scrutin anticipat al cărui rezultat este incert, principalele două partide rivale, SYRIZA (stânga radicală), al fostului premier Alexis Tsipras, şi Noua Democraţie (ND, dreapta), condus de Vangelis Meimarakis, fiind foarte apropiate în sondajele de opinie.

Totuşi, conform ultimelor sondaje de vineri, SYRIZA are un uşor avans în faţa ND, cuprins între 0,7 şi 3 şi puncte procentuale, avans situat în marja de eroare.

Vineri seară, într-un ultim discurs electoral susţinut în faţa unei mulţi de susţinători în centrul Atenei, fostul premier Alexis Tsipras (41 de ani) a încercat să mobilizeze electoratul, declarându-se încrezător în victoria sa la alegerile de duminică, pe care o vede ca un "mesaj pentru Europa".

"Luptăm pentru o mare victorie a stângii în Grecia, pentru ca să existe în continuare speranţă în Europa", a declarat el.

Liderul opoziţiei de dreapta, Vangelis Meimarakis, s-a declarat la rândul său încrezător în victoria la alegeri şi a promis să alcătuiască o "echipă naţională" pentru a guverna, la un miting electoral care a avut loc joi seară, la Atena.

În vârstă de 61 de ani, Meimarakis a fost propulsat la conducerea Noii Democraţii la 6 iulie, iniţial ca interimar, după demisia din fruntea formaţiunii a fostului premier Antonis Samaras, ca urmare a victoriei zdrobitoare (61%) a taberei care se opunea unui acord cu creditorii la referendumul organizat cu o zi în urmă de către Alexis Tsipras.

Aşa cum o arată sondajele de opinie, niciunul dintre cele două partide nu va obţine majoritatea absolută în parlament. Prin urmare, formaţiunea învingătoare va trebui să încerce să formeze o coaliţie de guvernământ după scrutin.

Tsipras a exclus posibilitatea unei coaliţii cu rivalii de la Noua Democraţie, spunând că o alianţă stânga-dreapta ar fi "contra naturii". El şi-a exprimat dorinţa de a reînnoi parteneriatul cu formaţiunea de dreapta Grecii Independenţi, cu care a format fostul guvern, dar care riscă să nu depăşească pragul de 3% necesar pentru intrarea în parlament.

Partidul învingător ar putea fi nevoit astfel să apeleze la ajutorul partidului de centru Potami sau la PASOK (socialiştii), în încercarea de a forma o coaliţie. Potami şi PASOK sunt plasate în sondaje în spatele partidului de extremă dreapta Zorii Aurii, care ar urma să se situeze pe poziţia a treia.

Chiar dacă Tsipras şi Meimarakis au exclus o colaborare după alegeri, o parte a electoratului consideră că cei doi vor forma o coaliţie şi că lucrurile nu se vor schimba în Grecia după acest scrutin.

"Nu cred că după alegeri se va schimba ceva în Grecia. Cred că cele două principale partide vor colabora, pentru că niciunul nu va obţine o majoritate. Nu au altă opţiune. Cred de asemenea că multă lume nu se va duce să voteze, pentru că şi-a pierdut speranţa şi pentru că este de părere că toate partidele sunt la fel", a declarat, pentru AGERPRES, Joanna, vânzătoare într-un magazin de îmbrăcăminte din centrul Atenei.

Atât Tsipras, cât şi Meimarakis au promis că vor continua cu reformele fiscale cerute de creditorii internaţionali ai Greciei - Fondul Monetar Internaţional (FMI), Comisia Europeană (CE) şi Banca Centrală Europeană (BCE), dar că vor încerca în acelaşi timp să adopte măsuri pentru a diminua impactul austerităţii.

Cei doi lideri de partid ştiu că, dacă nu vor continua în această direcţie, Grecia va avea probleme în următoarele luni. Creditorii ar urma să efectueze în octombrie o primă evaluare a progreselor înregistrate de Atena în cadrul programului de asistenţă financiară de 86 de miliarde de euro pe care Tsipras, ca prim-ministru, l-a acceptat în luna iulie, după şase luni de negocieri dure cu zona euro şi FMI.

Tsipras a forţat în august organizarea acestor alegeri anticipate, în speranţa de a-şi reînnoi sprijinul parlamentar, după ce o parte a SYRIZA s-a împotrivit prevederilor acordului cu creditorii internaţionali, care cer reforme economice profunde şi continuarea politicilor de austeritate ce i-au lovit puternic pe greci în ultimii cinci ani.

SYRIZA şi Tsipras obţinuseră la alegerile de la 25 ianuarie o victorie majoră, cu 36,5% din voturi, promiţând alegătorilor că "vor pune capăt austerităţii".

O evaluare pozitivă din partea creditorilor ar duce la deblocarea unei noi tranşe de 3 miliarde de euro din programul de ajutor, ce ar urma să acopere plata unor datorii anterioare şi arierate.

Pe de altă parte, creditorii ar putea bloca tranşa din împrumut dacă decid că Atena nu şi-a respectat angajamentele asumate.

Evaluarea din octombrie ar putea fi chiar întârziată dacă negocierilor privind formarea viitorului guvern se vor prelungi.

"Cred că principala provocare a acestor alegeri este dacă vor oferi o soluţie guvernamentală stabilă care să fie în poziţia de a înainta un plan capabil să scoată ţara din criză şi care să nu ducă la noi alegeri ce ar prelungi instabilitatea politică din Grecia", a afirmat, pentru AGERPRES, Bledar Feta, expert în cadrul organizaţiei non-guvernamentale Hellenic Foundation for European and Foreign Policy (ELIAMEP).

"După alegeri, principala chestiune va fi dacă noul guvern va promova reformele reale de care ţara are nevoie, protejându-i în acelaşi timp pe cei afectaţi de măsurile de austeritate şi creând astfel sentimentul de justiţie socială", a adăugat el.

În total, 14 partide şi cinci coaliţii iau parte la alegerile legislative de duminică din Grecia.