Greii europeni vor o poliţie şi chiar o armată comună a Uniunii Europene

Cinci din cele mai puternice state ale UE au semnat un document comun in care se propune o schimbare radicala a politicii externe a Uniunii, fiind luate in calcul masuri precum infiintarea unui minister de Externe pan-european, a unei politii sau chiar a unei armate a Uniunii Europene, scrie The Guardian.

Tarile care sustin proiectul sunt Germania, Franta, Italia, Spaina si Polonia, documentul fiind agreat si de Olanda, Belgia, Danemarca, Austria, Portugalia si Luxemburg. Marea Britanie a fost exclusa de la discutii, analizandu-se si posibilitatea ca regatul sa nu beneficieze de dreptul de veto in cadrul deciziilor de politica externa ale Uniunii.

Desi ideea unei armate comune a UE nu a fost sustinuta de toate cele 11 tari, statele au agreat ideea unei politii europene care sa asigure paza granitelor Uniunii, precum si ideea unei vize unice pentru cetatenii UE care calatoresc in spatiul extra-comunitar.

Documentul de 12 pagini a fost pregatit timp de noua luni, principalul promotor fiind ministrul german de externe, Guido Westerwelle.

"Pentru a transforma UE intr-un actor important pe scena globala credem ca trebuie sa actionam in mod unitar, pe termen lung, in sfera politicilor de siguranta, sau, cel putin, sa avem mecanismele care sa previna obstructionarea deciziilor comune de catre un singur stat membru', se arata in document.

"Tinta noastra este o politica europeana de aparare comuna, in special in industria de aparare (de exemplu crearea unei singure piete pentru proiectele de inarmare); acest lucru ar putea insemna, la un moment dat, o armata europeana', se mai arata in document.

Recomandarile includ si modificarea tratatelor europene in asa fel incat deciziile sa fie luate cu majoritate de voturi si nu prin consens, asa cum se intampla in prezent.

Citește pe Antena3.ro

Ce se întâmplă cu pensia de 11.000 de euro pe care o primea Prigoană de la stat

Marea Britanie este o cunoscuta oponenta a ideii de armata europeana sau a programelor comune de aparare, motiv pentru care documentul prevede masuri precum adoptarea votului majoritar si nu al consensului tuturor statelor membre, in luarea deciziilor comune.