Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cotidianul american Washington Post publică, în secţiunea de bloguri, un text sub semnătura lui Al Kamen, în care se face referire la sarcinile care îi revin viitorului secretar american de Stat, John Kerry, care-i va lua locul doamnei Hillary Clinton. Şi nu doar o va înlocui, ci va trebui să bifeze o serie de vizite în state pe care doamna Clinton nu a reuşit să le vadă în timpul mandatului său, în ciuda faptului că a stabilit un record formidabil: 112 state vizitate. ''Kerry ar putea decide mai întâi să meargă în ţările în care Clinton nu a apucat să ajungă. Ar fi două zone măcinate de război, precum Mali sau Sudanul, dar ar fi şi Austria. Clinton practic a încercuit Viena (chiar dacă nu a fost în Slovenia şi Slovacia), dar, potrivit listei Departamentului de Stat, nu a gustat celebrul Sacher Torte vienez'', scrie autorul articolului. Acesta adaugă pe listă alte trei ţări în care Kerry ar trebui să ajungă: Luxemburg, România şi Cipru. În final, acesta îi mai recomandă lui Kerry vizite în Italia, dar mai ales la Vatican, pe care Clinton l-a ocolit, dar şi în Israel, unde doamna secretar de Stat n-a ajuns decât de cinci ori, ceea ce pentru un asemenea post este considerat insuficient.
Din nou temerile britanice
Britanicii de la The Independent scriu că Partidul Independenţei din Marea Britanie (UKIP) se pregăteşte să îşi axeze campania electorală pe temerile că Marea Britanie se va confrunta cu un aflux de români şi de bulgari, în căutarea unui loc de muncă. UKIP va plasa această problemă în centrul strategiei sale de campanie pentru alegerile locale din mai, dar şi pentru alegerile pentru Parlamentul European din 2014, susţinând că între 350.000 şi 400.000 de români şi de bulgari vor căuta un loc de muncă în Regatul Unit, după ridicarea restricţiilor de pe piaţa muncii, la 1 ianuarie 2014.
Un purtător de cuvânt al UKIP susţine că ridicarea restricţiilor pentru cele două ţări “va avea un impact asupra şcolilor, locuinţelor, drumurilor, facilităţilor, sistemului de sănătate şi asupra infracţionalităţii”, scrie sursa citată.
“La rândul său, liderul laburist, Ed Miliband, a admis că precedentul Guvern a greşit pentru că nu a impus controale tranzitorii pentru persoanele provenite din opt ţări, inclusiv Polonia, care au aderat la Uniunea Europeană în 2004. Sute de mii au venit în Marea Britanie, faţă de 13.000, cât estimase Guvernul laburist de atunci. Conservatorul Philip Hollobone a estimat că 270.000 de români şi bulgari ar putea ajunge în Marea Britanie după ridicarea restricţiilor”, mai scrie The Independent.
Studenţii se revoltă
De la cotidianul bulgar Trud aflăm că ''studenţii români şi bulgari din Marea Britanie au început să strângă bani pentru a da în judecată Guvernul din Londra pentru politica sa discriminatorie.
Uniţi pe reţeaua de socializare Facebook în grupul “For equal student rights for Bulgarian and Romanian Students in UK”, tinerii din cele două ţări intenţionează să acţioneze în justiţie pentru a-şi apăra drepturile. Studenţii români şi bulgari sunt nevoiţi să aştepte între 6 şi 9 luni înainte de a primi dreptul de a lucra până la 20 de ore pe săptămână în Marea Britanie. În timpul în care ei aşteaptă să primească permisul de muncă, rămân fără paşaport sau buletin de identitate. În acelaşi timp, colegii lor din celelalte 25 de state membre ale UE nu au restricţii în ceea ce priveşte dreptul la angajare, iar cei din ţările care nu fac parte din UE primesc acest drept odată cu primirea vizei pentru studii. Prin urmare, studenţii din România şi Bulgaria sunt singurii din cele 193 de state din lume care nu primesc dreptul de a lucra în Regatul Unit din momentul începerii studiilor lor. Ei s-au adresat servicului Your Europe Advice de la Bruxelles şi au fost sfătuiţi să depună o plângere la Comisia Europeană prin care să reclame că sunt discriminaţi de Guvernul britanic, afirmă pentru sursa citată Filip Anghelov, unul dintre iniţiatorii petiţiei semnate de peste 3.700 de studenţi bulgari şi români.
UE, cu ochii pe România
Problema democraţiei în Estul Europei îi preocupă pe jurnaliştii de la cotidianul austriac Salzburger Nachrichten, care fac referire şi la situaţia din ţara noatră într-un articol intitulat “În final, corupţia strică orice democraţie”. “Având în vedere propriile deficite, responsabilii UE nu au nici un motiv să privească prea încrezători spre copiii-problemă din Est. La două decenii de la căderea regimului comunist, în ţările din Est este vizibil regresul făcut în drumul spre o ordine democratică durabilă. Ungaria rămâne un caz de criză politică, prin prisma faptului că justiţia a ajuns în mâinile autoritarului premier Viktor Orban. Uniunea trebuie să rămână cu ochii şi pe România. După victoria împotriva taberei lui Traian Băsescu, ispita pentru Victor Ponta este prea mare în sensul de a-şi asigura întreaga putere prin confiscarea justiţiei şi prin stoparea anchetelor împotriva corupţiei. Partidele din România se înţeleg chiar şi astăzi precum nişte sisteme clientelare care îşi îndoapă adepţii cu funcţii şi beneficii”, scriu austriecii, care subliniază că în aceeaşi situaţie se află şi Serbia, Cehia sau Croaţia, singurul exemplu pozitiv fiind Slovenia. “Concentrată pe salvarea monedei euro, Uniunea Europeană nu are voie să îşi neglijeze atribuţiile de protector al democraţiei şi al statului de drept”, mai scrie salzburg.com.
Starea naţiunii
Previziunile economice făcute de premierul Victor Ponta pentru următorii patru ani de guvernare sunt relatate de cotidianul austriac Der Standard. “România vrea să revină pe cursul de creştere economică. Premierul vrea să revitalizeze economic România. El recunoaşte că, în 2013, România va cheltui mai mult decât va produce, astfel că la sfârşitul anului fiecare român va fi mai îndatorat cu 150 de euro. Creşteri ale pensiilor şi salariilor nu sunt prevăzute. Datoria ţării este cifrată la 51 de miliarde de euro, deşi acum patru ani era doar de 28 de miliarde. Ponta promite că în 2013 România va produce 140 de miliarde de euro, adică 7.000 pe cap de locuitor. El admite că în 2012 România a fost pe locul 1 la încercările de a reduce deficitul bugetar. Guvernul este obligat, conform acordului cu FMI, să restituie 1,2 miliarde de euro. În anul 2012, Bucureştiul nu a mai solicitat nici un credit din partea FMI şi a preferat obligaţiunile de pe piaţa internaţională. Guvernul Ponta va aloca 10,2 miliarde de euro pentru salarii, 11 pentru pensii, 7,8 pentru investiţii şi alte 7,6 pentru piaţa de produse şi servicii”, scrie Der Standard, citând agenţia austriacă de presă APA. “Până în 2016, Guvernul Ponta îşi propune să reformeze salariile în sectorul public şi să restructureze ANAF şi Agenţia Vămilor. Întregul buget, inclusiv investiţiile publice, va fi regândit”, scrie şi cotidianul economic Wirtschaftsblatt.
