Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ministrul iranian de Externe a acuzat ieri Israelul și serviciile de informații occidentale că vor să divizeze o țară cuprinsă de manifestări antiguvernamentale și să declanșeze un război civil.
„Diferite servicii de securitate, Israelul și unii politicieni occidentali, care au pus la punct planuri de război civil, distrugere și dezintegrare a Iranului, ar trebui să știe că țara noastră nu este Libia sau Sudan!”, a scris Hossein Amirabdollahian pe Twitter, adăugând că iranienii nu vor cădea în plasa unor astfel de comploturi.
Teheranul îi acuză pe adversarii occidentali că alimentează tulburările la nivel național, declanșate de moartea, la 16 septembrie, a tinerei iraniene kurde Mahsa Amini, pe care poliția morală o arestase, deoarece ar fi încălcat codul vestimentar islamic.
De cealaltă parte, Franţa şi Marea Britanie acuză Iranul că le ameninţă cetăţeni, după ce Republica Islamică a anunţat că agenţi ai serviciilor franceze au fost arestaţi în timpul manifestărilor antiguvernamentale.
Violențe fără precedent
Intervenția șefului diplomației de la Teheran a avut loc la numai o zi după ce mai multe persoane au fost ucise pe întreg teritoriul țării, în ceea ce presa de stat a prezentat drept „atacuri teroriste”.
Iranul a fost zguduit miercuri de o serie de atacuri nerevendicate, în provincia Kuzihstan şi la Ispahan, în care au murit zece persoane, printre care o femeie, doi copii şi un poliţist.
La Izeh, în provincia Kuzihstan, din sud-estul ţării, „elemente teroriste înarmate”, la bordul a două motociclete, au deschis focul într-o piaţă unde erau adunaţi manifestanţi şi forţe de ordine, omorând cinci persoane şi rănind alte zece, a declarat un oficial local, citat de agenția IRNA.
„Doi răniţi au murit joi, în zori, ridicând bilanţul la şapte decedaţi şi opt răniţi”, a anunțat, ulterior, un responsabil al spitalului din Ahvaz, capitala provinciei, precizând că printre decedaţi se află o femeie de 45 de ani şi doi copii, de 9 şi 13 ani.
La câteva ore de la atacul din Kuzihstan, doi bărbaţi înarmaţi, care se deplasau cu o motocicletă la Ispahan, în centrul Iranului, au tras cu arma automată asupra unor membri ai forţelor de securitate, omorând un colonel de poliţie şi doi paramilitari. Alţi şapte agenţi de securitate au fost răniţi, a transmis televiziunea de stat.
Teheranul, în alertă maximă
Autoritățile sunt extrem de îngrijorate de perspectiva ca incidentele sângeroase din ultimele zile să fie urmate de o creștere a violenței protestelor care au cuprins străzile marilor orașe în ultimele două luni.
Pentru regimul de la Teheran, nemulțumirea care s-a extins pe întreg teritoriul țării, precum și probabilitatea ca numeroși demonstranți să aibă deja asupra lor arme au devenit chestiuni de viață și de moarte.
Potrivit mass-media de la Ierusalim, un articol apărut ieri în presa iraniană de propagandă, aflată sub controlul Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice, sugerează că narațiunea mediatică, girată de eșalonul superior al conducerii de la Teheran, se va concentra de acum înainte pe „atacurile armate” din partea protestatarilor. Iranul numește aceste grupuri „separatiști”, un termen pe care îl folosește în general pentru kurzi, azeri, arabi și alte grupuri minoritare din țară.
Cu ochii pe minorități
Iranul nu este doar o republică diversă, ci și un stat unde proporția persanilor iranieni și cea a grupurilor minoritare este relativ apropiată. Regimul, dominat de elitele teocratice persane, este astfel conștient de faptul că are nevoie de un anumit sprijin din partea minorităților.
Cele mai mari grupuri minoritare sunt, în general, concentrate în diverse regiuni periferice ale Iranului – kurzii, în nord-vest, azerii, în nord-est, balothi, în sud-est, precum și arabii, în sud-vest. Există, de asemenea, populații de luri, turkmeni și alte grupuri minoritare.
Potrivit unor rapoarte ale autorităților iraniene, atacul din Khuzistan a avut loc într-o zonă populată majoritar de balothi.
Kurzii, principalii vizați
Iranul a lansat însă, în această săptămână, atacuri cu rachete și drone asupra grupărilor kurde din Irak. Regimul iranian susține că sute de activiști kurzi au trecut granița din Irak în Iran, iar acești „separatiști” sunt implicați în mobilizarea opoziției față de conducerea de la Teheran.
În realitate, comunitatea kurdă nu are nevoie să fie mobilizată suplimentar pentru a lupta contra regimului, aflându-se într-o continuă opoziție față de acesta.
Există numeroase grupări kurde care operează în Irak, dar și în rândul kurzilor din exilul iranian. Printre acestea se numără PDKI, PAK, „Komala” și PJAK. Regimul iranian, care vrea să neutralizeze definitiv aceste grupări, a atacat constant PDKI, PAK și „Komala” în ultimele două luni.
Situație gravă
Cu toate acestea, atacurile din ultimele zile, în special cel din provincia Kuzihstan, anunță o perioadă grea pentru Teheran. Deși nu este prima acțiune armată sau ciocnire de la începutul protestelor, incidentul din Kuzihstan ar putea fi unul dintre cele mai grave.
Liderii iranieni cred că în spatele acestuia se află grupuri teroriste, precum Stat Islamic (ISIS). Un atac comis de ISIS la sfârșitul lunii octombrie, în Iran, s-a soldat cu moartea a 15 persoane.
Pe de altă parte, o serie de analiști politici din Orientul Mijlociu consideră că pentru conducerea de la Teheran este mult mai ușor să dea vina pe ISIS sau pe „separatiști”, decât să recunoască că numeroși iranieni detestă pur și simplu puterea.
Din această perspectivă, estimează aceiași experți, Teheranul dorește să împartă protestatarii, folosind mijloace mai puțin dure împotriva unora dintre ei, în timp ce pregătește o represiune violentă asupra altora.
Aproximativ 16.000 de protestatari au fost deja reținuți și câțiva au fost condamnați la moarte. Trei persoane inculpate pentru implicarea lor în manifestaţii au fost condamnate la moarte chiar miercuri, numărul lor total ajungând la cinci, de la începutul demonstrațiilor.
Între timp, liderul suprem al țării, Ayatollahul Khamenei, a făcut ieri o declarație prin care a încercat să liniștească minoritățile, subliniind importanța parteneriatelor interetnice.
Oricum, în zilele următoare va deveni mai clar dacă cei aflați în spatele atacului din Kuzihstan vor comite carnaje similare sau dacă acesta a fost un eveniment unic.
Nu este prima dată când grupuri de arabi au încercat să lovească regimul: o paradă militară a devenit ținta teroriștilor, în 2018, într-un incident în care zeci de persoane au fost ucise. Iranul a ripostat împotriva grupurilor respective, vizând disidenți arabi din străinătate, la fel cum, în momentul de față, Teheranul îi atacă pe kurzii din Irak.
În mod evident, obiectivul Iranului este de a preîntâmpina alte atacuri similare, în contextul în care țara este lovită deja de proteste guvernamentale fără precedent, iar violența este pe cale să nu mai poată fi oprită.
Foarte probabil, acesta este motivul pentru care liderii iranieni au ieșit la rampă cu o nouă serie de declarații categorice. Avertismentele sau asigurările acestora nu vor avea însă nicio însemnătate pentru protestatarii care s-au săturat de conducerea de la Teheran și nici pentru grupările extremiste aflate oricum în război cu Iranul.
