Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Serviciile de informaţii externe ruseşti, SVR, succesorul Direcţiei 1 din temutul KGB, şi-au dublat activitatea de la venirea la putere a lui Vladimir Putin, el însuşi un fost ofiţer al KGB, scrie cotidianul francez Le Figaro. Nivelul spionajului rus în Europa ar fi atins deja, potrivit anumitor experţi, cota celui din timpul Războiului Rece, adaugă sursa citată.
În spaţiul ex-sovietic
Serviciile ruse sunt active în mod special în fostele republici sovietice, mai ales cele care au aspiraţii de aderare la UE şi NATO. „În Georgia, oamenii KGB au fost plasaţi în structurile de securitate. În Ucraina şi Belarus, penetrarea serviciilor ruse este foarte profundă: KGB locale sunt controlate de Moscova”, explică un diplomat aflat la post în regiune.
De altfel, scrie Le Figaro, scandalurile de spionaj sunt frecvente în viaţa politică regională. În 2008, Herman Simm, un funcţionar estonian cu rang înalt, a fost arestat la Tallinn pentru spionaj în beneficiul Rusiei.
Reactivarea reţelelor în adormire
Deschiderea rapidă a UE şi a NATO către fostele ţări ale Europei de Est a furnizat ruşilor o oportunitate unică de infiltrare. Reţelele aflate în adormire au fost reactivate. În Polonia, biroul SVR a fost instalat chiar în faţa Ministerului Afacerilor Externe. În Bulgaria, pe fondul crizei politice, Guvernul a reabilitat foşti demnitari ai serviciilor secrete din epoca dictaturii comuniste. Într-un raport recent, serviciile cehe estimau că Rusia întreţine reţeaua cea mai activă de spionaj din ţară, scrie Le Figaro.
Şi în Europa de Vest şi SUA
Dar această revenire în forţă se referă şi la Europa Occidentală şi la Statele Unite. La Bruxelles, sediul NATO, al UE şi al Agenţiei Europene de Apărare, mai mulţi funcţionari europeni proveniţi din ţările de Est, în special din Ungaria şi Bulgaria, au fost îndepărtaţi recent în cea mai mare discreţie, pentru că lucrau în beneficiul Rusiei, a dezvăluit un diplomat european sursei citate.
În 2010, Direcţia Centrală de Informaţii Interne franceză (DCRI) s-a arătat îngrijorată de un proiect vizând construirea – care în cele din urmă a fost abandonat – unei catedrale ortodoxe ruse chiar lângă Palatul Elysee. Pe vremea aceea, un reprezentant al DCRI declara pentru Le Figaro că activitatea serviciilor ruse în Franţa era la fel de intensă ca în 1985.
În iunie 2010, zece spioni ruşi s-au infiltrat în anturajul preşedintelui american Barack Obama. Au fost arestaţi în cele din urmă. Serviciile occidentale, care şi-au concentrat eforturile pe reţeaua teroristă Al-Qaida şi pe lupta împotriva terorismului, ar fi acum ceva mai puţin pregătite pentru a face faţă acestor ofensive clandestine, scrie Le Figaro.
Ce îi interesează pe ruşi
Serviciile de informaţii de la Moscova sunt interesate mai ales de achiziţia de tehnică militară şi de tehnologie aerospaţială şi nucleară. În ultimul timp, activitatea spionilor ruşi este susţinută de mai multe submarine ruseşti detaşate în Mediterana. SVR monitorizează şi mişcările oponenţilor la adresa regimului de la Kremlin şi ale extremiştilor din Caucaz, dar nu se sfieşte să lichideze şi duşmanii din exterior. Un bun exemplu este cazul lui Aleksandr Litvinenko. „Şi-au păstrat o adevărată specializare în interceptările electronice”, explică un specialist pentru Le Figaro. În plus, experţii au mai observat şi o sporire a activităţii SVR în Azerbaidjan şi Kazahstan, dar şi în Vietnam şi Malaezia.
Cu toate astea, dacă exceptăm fostele republici ale URSS, suntem departe de atingerea, în materie de spionaj, a ritmului de croazieră din perioada sovietică. „Pe vremea aceea regimul era organizat în jurul KGB. Astăzi nu mai este cazul”, relativizează Thomas Gomart, specialist de la Institutul francez de Relaţii Internaţionale (IFRI).
