Lista delicateselor din UE prosperă fără România

DIVERSITATE CULINARĂ
În prezent, aproape 800 de alimente, majoritatea delicatese, se află sub “umbrela” protecţiei europene. Asta înseamnă că numai produsele manufacturate într-o anumită zonă au dreptul să poarte numele respectivei regiuni, într-o încercare a Comisiei de a descuraja comercializarea unor bunuri de calitate inferioară. De exemplu, nimeni din Marea Britanie sau Slovacia nu poate scoate pe piaţă un produs pe eticheta căruia să scrie “Şuncă de Parma” fără a deveni subiectul unui proces comercial cu daune serioase. Miza depăşeşte însă graniţele strict comerciale, întrucât fiecare ţară consideră că specificul său culinar trebuie păstrat şi făcut cunoscut peste tot în lume. O dată cu includerea pe listă a celor patru noi produse, Italia îşi consolidează poziţia de lider european în materie de alimente recunoscute şi protejate, cu 176 de denumiri. Pe listă figurează brânzeturi, produse din carne, dar şi diverse tipuri de ulei de măsline, perele de Sicilia sau busuiocul genovez. O urmează Franţa, cu 161, şi Spania, cu 121 de produse. România figurează în comunicatul Comisiei la capitolul “state care nu au propus deocamdată nici un produs”, alături de Bulgaria şi Letonia. În aşteptare se află Malta, Estonia şi Lituania, ale căror solicitări încă nu au primit aprobarea Comisiei.

ROMÂNII, CU MAGIUNUL
Condiţia pentru ca un stat să transmită solicitarea de protecţie pentru un anumit aliment este să existe producători interesaţi, care să depună o solicitare însoţită de un dosar bine pus la punct, care să conţină argumente solide legate de procesul de producţie, de elementele ce dau specificul acestor produse. În prezent, în România, un singur astfel de dosar a ajuns la Ministerul Agriculturii, pentru magiunul natural de Topoloveni. Potrivit lui Tudorel Baltă, director în cadrul ministerului, magiunul urmează să obţină protecţia naţională la 11 februarie, după care va deveni candidat la protecţia europeană. “Sperăm ca acum, după ce se va sparge gheaţa, să primim solicitări şi de la alţi producători”, a mai spus Tudorel Baltă.