Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Jurnalul Naţional a relatat, în mai multe rânduri, despre cazuri de români din Germania devenite emblematice pentru mulţi conaţionali, în care contractele de muncă semnate, de dumping social, s-au transformat într-un adevărat coşmar.
Cazurile au fost prezentate de presa germană, dar acum a venit rândul agenţiei de presă France Presse să se ocupe de “filiera cărnii în Germania”.
Povestea Geaninei
Drama unei românce este simptomatică pentru destinul multor conaţionali care îşi caută norocul în Germania şi în restul Europei. Geanina Scrimiciuc a vrut să uite România şi a plecat în octombrie 2008 din Certeju de Sus (judeţul Hunedoara), în direcţia Bayern (Germania). A durat ceva până şi-a găsit de lucru la o măcelarie din Waldkraiburg. O muncă grea, dar plătită bine. Câştiga între 1.300 şi 1.600 de euro lunar, în funcţie de numărul de animale sacrificate, orele suplimentare şi turele de noapte. “Este un salariu mare faţă de ce se câştigă în România. Acolo se câştigă aproximativ 150 de euro lunar. Asta dacă ai noroc, fiindcă mulţi nu găsesc nimic de lucru”, declara Geanina pentru cotidianul berlinez Tageszeitung.
Drama
Sperând că îşi va impresiona şefii, ea accepta ture duble. Drama ei a început în data de 29 iunie 2012 când firma subcontractantă, care o plătea, a intrat în insolvenţă. Munca la măcelărie a continuat, dar nu şi pentru ea. Alţi doi subcontractanţi au încheiat imediat un acord cu măcelăria şi şi-au angajat alţi oameni. Geanina şi colegii ei au fost anunţaţi încă din acea zi că sunt disponibilizaţi. Unul dintre subcontractanţi s-a arătat interesat să îi reangajeze pe muncitori. Unii urmau să primească contracte germane, însă Geaninei şi colegilor ei români li s-au propus contracte româneşti ale unei firme din România. Cazul ei a fost preluat de sindicatul de ramură, NGG.
Încă o experienţă
După firma subcontractoare a abatorului bavarez Waldkraiburg a dat faliment în iunie 2012, cei aproximativ 170 de măcelari ai acesteia au fost puşi în faţa faptului împlinit. "Semnaţi contracte noi cu două firme noi sau uşa este acolo", li s-a spus, potrivit agenţiei franceze de ştiri.
Un măcelar român din Bavaria, susţinut de sindicatul la nivel de ramură, NGG, denunţă, la rândul său, abuzurile la care au fost supuşi lucrători români după ce firma subcontractoare a dat faliment în iunie 2012. "Aveam 24 de ore să iau o decizie. Familia mea este aici, fără bani, copiii merg la şcoală aici, nu aveam altă opţiune decât să spun 'da'", povesteşte unul dintre măcelarii care a semnat.
Păcăleala
Bărbatul, care a ales pseudonimul "Igor", deoarece a primit ameninţări după ce cazul său a fost prezentat de către sindicatul NGG, a oferit un interviu telefonic pentru AFP. "Ni s-a promis să ni se plătească acelaşi salariu pentru aceeaşi muncă. Dar acest lucru nu s-a întâmplat", denunţă el.
"Igor" a declarat că, după ce a trecut la cealaltă firmă, salariul i-a scăzut de la 1.600 la 1.200 de euro pe lună. Exact pe “modelul Geanina”.
În prezent, potrivit estimărilor reprezentantului local al NGG la Rosenheim, Johannes Specht, măcelarii acestei firme sunt plătiţi, în medie, porivit legislaţiei germane, cu 7 euro pe oră, în timp ce românii sunt plătiţi cu sume între 5 şi 7 euro. Toţi sunt plătiţi pentru fiecare activitate în parte pe care o prestează.
Filiera cărnii în Germania
Cazul de la Waldkraiburg, care funcţionează în parte cu muncitori români detaşaţi, ilustrează modul în care funcţionează filiera cărnii în Germania care, în absenţa unui salariu minim obligatoriu, profită puternic de pe urma liberei circulaţii a muncitorilor europeni.
Cele 28 de ţări UE s-au pus de acord luni, la Bruxelles, să lupte împotriva abuzurilor comise asupra lucrătorilor detaşaţi, dar fără să soluţioneze total problema "dumpingului social", acuză sindicatele.
Sistem fondat pe frică şi metode mafiote
"În fiecare abator german există un sistem fondat pe frică şi metode mafiote. Angajaţii tac de frica represaliilor", declară Specht pentru AFP.
Potrivit unor estimări, între 50 şi 80% dintre măcelarii abatoarelor germane sunt angajaţi prin firme subcontractoare care îi plătesc pentru fiecare activitate în parte pe care o prestează. O bună parte dintre ei sunt muncitori detaşaţi, veniţi din Europa de Est, angajaţi prin firme străine.
La Waldkraiburg, în iunie 2012, "după falimentul firmei Global, românilor li s-a propus să muncească pentru o firmă românească, Salamandra. Altora, pentru firma germană CCF GmbH", declară Specht.
Cele două firme au aceeaşi administratoră, Gabriela-Cristina Cirstean, instalată în România.
Dintre cei 170 de măcelari, 110 au semnat cu una dintre cele două firme. Refractarii, la sfatul NGG, s-au adresat justiţiei şi până la urmă au fost despăgubiţi. Ei au primit "în total suma de 500.000 de euro să o împartă între ei", spune Specht.
Bătaie de joc
Potrivit lui Specht, românii se află pe ultima treaptă a măcelarilor din cadrul Waldkraiburg. Ei sunt prost cazaţi, înghesuiţi în locuinţe închiriate de patron.
La Bucureşti, Cirstean a declarat pentru AFP că "toţi angajaţii (săi) beneficiază de condiţii bune de cazare, care nu sunt suprapopulate, respectând toate condiţiile de locaţie".
În contractul de muncă în limba română din iunie 2012, la momentul falimentului, contract furnizat AFP de către NGG, figurează clauze cel puţin uimitoare, apreciază agenţia franceză.
Astfel, "dacă are loc un furt la locul de muncă (carne, ustensile, echipament, etc.), iar pagubele provocate de furt ajung la suma de 500 de euro, amenda de plătit este de 5.000 de euro. Dacă vinovatul nu este prins, amenda se aplică colectiv".
Sau "în cazul în care se produce un accident de muncă din cauza neatenţiei unui muncitor, acesta va suporta costul îngrijirilor" medicale. În fine, "dacă este penalizat de firma germană din cauza proastei calităţi a cărnii (tăiate neconform, corpuri străine în carne...), angajatoarul îl penalizează ca atare pe angajat cu suma amendei primite".
Gabriela-Cristina Cirstean a declarat pentru AFP că această "anexă" făcea parte "dintr-o formă iniţială a contractului, dar nu mai (era) valabilă".
Lăsaţi de izbelişte
"Igor" declară într-o germană stricată că "atunci când un român se răneşte, este trimis la medic, pe care-l plăteşte cash (în numerar), după care revine imediat la lucru. În principiu, nu are dreptul să fie bolnav". Cirstean a refuzat să răspundă unor întrebări AFP cu privire la concedii, limitându-se să repete "ceea ce este legal în România".
Firma care are ultimul cuvânt la Waldkraiburg, societatea olandeză Vion, care are 5.300 de persoane angajate în Germania, dintre care 4.000 plătite pentru fiecare activitate în parte pe care o prestează prin intermediul unor firme subcontractante, a oferit asigurări, într-un e-mail trimis AFP, că "nu este la curent cu aceste pretinse abuzuri".
"Nu este posibil ca în calitatea pe care firma o are să verifice condiţiile de muncă în firmele subcontractoare", precizează Vion.
Însă "firmele sunt obligate, prin contractul cu Vion, să respecte dreptul muncii german", subliniază firma olandeză, dezminţind relele condiţii descrise la Waldkraiburg şi ameninţând cu darea în judecată a celor care pretind contrariul.
Citește pe Antena3.ro
