Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Stabilit în Italia de şapte ani, Sergiu Balaban Duck, jurnalist la VoceaStrăzii.com, a relatat despre cutremurul care a ucis aproape 300 de oameni, pe care l-a trăit pe viu, despre momentele simţite în locurile tragediilor şi a scris despre dezastrele lăsate în urmă . Primul cutremur l-a resimţit din locuinţa sa din Massa Martana: „Am deschis ochii şi timp de multe secunde n-am ştiut cum să reacţionez. Era 3:40. [...] Tremuram de frică dar n-am scos un cuvânt. O experienţă care lasă semne. Oricine a trăit aşa ceva ştie că-i imposibil să-ţi ştergi memoria. Peste 20 de secunde a durat zgâlţâiala, suficient ca să ţi se imprime şi mai adânc în memorie. Îmi imaginam deja lume care fuge disperată pe străzi, îmi imaginam străzile acoperite de măruntaiele caselor dărmâte. Mă imaginam strivit de tavan, strigând disperat după ajutor. Maşini care merg cu viteză, fără să aibă vreo destinaţie şi fără să mai respecte limitele şi standardele impuse. Îţi imaginezi multe în 20 de secunde, mai ales sub efectul adrenalinei, care-ţi ajunge lejer până în vârful degetelor de la picioare. Dar aici n-a fost aşa. Apoi am văzut primele imagini, imediat după răsărit. Case întregi care sunt acum doar nişte adunături de pietre, lemn şi cărămizi. Maşini strivite, ambulanţe care încearcă să pătrundă pe străduţele înguste şi impracticabile, pompieri, bătrâni ai căror priviri îţi perforează inima”.
FOTO: Sergiu Balaban Duck / voceastrazii.com
Sergiu a a întâlnit în orăşelul Amatrice şi în localităţile din zona afectată de cutremur o mulţime de români. A văzut disperarea pe chipul celor care îşi căutau rudele dispărute şi a trăit neliniştea celor care şi-au pierdut casele.
FOTO: Sergiu Balaban Duck / voceastrazii.com
„Am intrat în Amatrice şi am reuşit să ajung în zona unde sunt identificate corpurile celor decedaţi şi de unde pleacă şi aterizează elicopterele. Este o desfăşurare de forţe impresionantă. Sunt cozi întregi de maşini mortuare, care preiau trupurile, de pe un fost teren de fotbal, transformat în bază operativă. Am văzut corturile imense, unde oamenii decedaţi sunt aduşi cu elicopterele, pentru a fi identificaţi. Am văzut familii îndurerate care îşi plângeau apropiaţii ucişi de cutremur, aşezaţi în sicrie. Nu mi-am imaginat că e chiar aşa de grea situaţia. Autorităţile intervin cu foarte multe utilaje, nici nu ştiam că există atâtea forţe de intervenţie în caz de urgenţă. Sunt elicoptere care zboară din cinci în cinci minute”, a relatat Sergiu, într-un articol publicat de voceastrazii.com, citat de zhd.ro.
Citește pe Antena3.ro
FOTO: Sergiu Balaban Duck / voceastrazii.com
Acesta a ţinut să precizeze că şi-a făcut datoria de jurnalist, dar că a venit mai mult pentru a da o mână de ajutor celor ce aveau mare nevoie: „Am mers mai mult să ajutăm, nu neapărat să pozăm şi filmăm. Mi-ar fi fost ruşine să stau cu telefonul în mână şi să-i filmez pe alţii cum îşi rup degetele printre mormanele de pietre. [...] Am văzut cozile de voluntari la donat sânge şi materiale”.
