Turcia a organizat, ieri, alegeri parlamentare, însă adevărata miză a scrutinului este transformarea ţării în republică prezidenţială. Dacă partidul preşedintelui Erdogan obţine două treimi din locurile din Parlament, poate schimba Constituţia.
Partidul Pentru Justiţie şi Dezvoltare (AKP), care l-a dat pe preşedintele Erdogan, a fost marele favorit al alegerilor parlamentare. AKP trebuie să câştige 367 de locuri din cele 550 ale parlamentului turc pentru a căpăta puterea de a schimba Constituţia fără să fie nevoit să organizeze un referendum. Preşedintele Recep Tayyip Erdogan a anunţat deja că scopul său este de a transforma Turcia în republică prezidenţială, caz în care ar beneficia de puteri executive. Planurile lui Erdogan, însă, ar putea fi date peste cap de partidele mici. Sistemul electoral turc prevede un prag de 10% pentru ca un partid să poată intra în Parlament. În cazul în care pragul nu este trecut, voturile pentru partidele mici sunt redistribuite către partidele cu un număr mai însemnat de voturi. Astfel, AKP poate spera la supermajoritatea de 367 de locuri dacă partidele mici precum formaţiunea kurdă PKK nu trec pragul de 10%.
„Sultanul” Erdogan
Sporirea puterilor lui Erdogan este privită cu îngri¬jorare în Occident, actualul preşedinte fiind acuzat în dese rânduri de tendinţe dictatoriale. Recep Tayyip Erdogan şi-a început cariera în Partidul Bunăstării Islamiste şi nu şi-a ascuns niciodată înclinaţiile islamiste. În calitate de premier, Erdogan a luat măsuri controversate, precum suspendarea reţelelor de socializare sau dispersarea în forţă a manifestaţiilor de stradă. Acesta a fost acuzat şi în timpul campaniei electorale că susţine în mitinguri partidul AKP, deşi, în calitate de preşedinte, nu are voie să ia poziţii politice în spaţiul public. Referindu-se la votul de ieri, Erdogan compara o eventuală supermajoritate cu cucerirea Constantinopolului.